Codul Civil

Solus

Membru
Staff member
Fondator BitArena
Moderator
Utilizator
Joined
Jul 6, 2018
Messages
568
Reaction score
96
Points
26
Location
Bucuresti
Website
www.bitarena.eu

Reputation:

CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 *)

actualizat pana la data de 1 mai 2001

Emitent : PARLAMENTUL



-------

*) Codul Civil a fost decretat la 26 noiembrie 1864, promulgat la 4 decembrie 1864 si pus in aplicare la 1 decembrie 1865.

Forma preluata reprezinta textul oficial al Codului Civil editat de Ministerul Justitiei in anul 1981, pe care au fost operate trimiteri la legislatia in vigoare la data de 1 septembrie 1996.



TITLUL PRELIMINAR

DESPRE EFECTELE SI APLICAREA LEGILOR IN GENERE



ART. 1

Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiva. (Cod civil 1589, 1911).



-------

A se vedea si art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, adoptata la 8 decembrie 1991 si publicata in Monitorul Oficial nr. 233 din 21 noiembrie 1991.



ART. 2

(Abrogat expres prin art. 183 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992.)

ART. 3

Judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate.

ART. 4

Este oprit judecatorului de a se pronunta, in hotararile ce da, prin cale de dispozitii generale si reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse. (Cod civil 1201.)

ART. 5

Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare*), la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri. (Cod civil 620, 702, 728, 803, 839, 965 alin. 2, 968, 1008, 1010, 1089, 1471, 1492, 1495 alin. 2, 1498, 1513, 1636, 1689, 1838.)



--------

*) Acte juridice unilaterale.



CARTEA I

DESPRE PERSOANE



Titlul I

DESPRE DREPTURILE CIVILE SI DESPRE NATURALIZARE



CAP. 1

Despre bucurarea de drepturile civile si despre naturalizare



ART. 6-16

(Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobandirea si pierderea nationalitatii romane).



CAP. 2

Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calitatii de roman



ART. 17-20

(Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobandirea si pierderea nationalitatii romane).



Titlul II

DESPRE ACTELE STARII CIVILE



ART. 21-86

(Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928 privitoare la actele starii civile).



Titlul III

DESPRE DOMICILIU



ART. 87-97

(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



Titlul IV

DESPRE ABSENTI, ADICA CEI CARE LIPSESC DE LA LOCUL LOR



CAP. 1

Despre absenta prezumata



ART. 98-100

(Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea ****** prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea ****** prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).



CAP. 2

Despre declararea absentei



ART. 101-105

(Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea ****** prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea ****** prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).



CAP. 3

Despre efectele absentei



ART. 106-123

(Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea ****** prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea ****** prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).



CAP. 4

Despre privegherea copiilor minori ai tatalui care a disparut



ART. 124-126

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



Titlul V

DESPRE CASATORIE



CAP. 1

Despre insusirile si conditiile necesare spre a se putea savarsi casatoria



ART. 127-133

(Abrogate expres prin Decretul-Lege nr. 9/1989 privind abrogarea unor acte normative, publicat in Monitorul Oficial nr. 9 din 31 decembrie 1989.)

ART. 134

(Abrogat expres prin Decretul-Lege privind abrogarea unor acte normative nr. 9/1989, publicat in Monitorul Oficial nr. 9 din 31 decembrie 1989).

ART. 135-138

(Abrogate prin Legea din 15.III.1906).

ART. 139

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 140

(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

ART. 141

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 142

(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

ART. 143-150

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.)



CAP. 2

Despre formalitatile relative la celebrarea casatoriei



ART. 151-152

(Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928 privitoare la actele starii civile).



CAP. 3

Despre opozitii la casatorie



ART. 153-161

(Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928).



CAP. 4

Despre cereri de nulitate a casatoriei



ART. 162-184

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 5

Despre obligatiile ce izvorasc din casatorie



ART. 185-193

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 6

Despre drepturile si datoriile respective ale sotilor



ART. 194-196

(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 197-208

(Abrogate prin Legea nr. 96 din 20.IV.1932 privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate).



CAP. 7

Despre desfacerea casatoriei



ART. 209

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 8

Despre a doua casatorie



ART. 210

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



Titlul VI

DESPRE DESPARTENIE



CAP. 1

Despre cauzele desparteniei



ART. 211-213

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 214

(Abrogat implicit prin Legea nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila - drept urmare a abrogarii exprese a art. 254-276 din Codul civil - si abrogat expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 215

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 2

Despre despartenie pentru cauza determinata



ART. 216-233

(Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).

ART. 234

(Abrogat prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

ART. 235-240

(Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).

ART. 241-242

(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

ART. 243-245

(Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).

ART. 246-248

(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

ART. 249-250

(Abrogate implicit prin Legea nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila - drept urmare a modificarii art. 613 Cod procedura civila - si abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 251-253

(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).



CAP. 3

Despre despartenia prin consimtamantul mutual



ART. 254-267

(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

ART. 268

(Abrogat implicit prin Legea din 29.X.1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

ART. 269-270

(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

ART. 271-272

(Abrogate implicit prin Legea din 29.X.1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

ART. 273-276

(Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).



CAP. 4

Despre efectele desparteniei



ART. 277

(Abrogat prin Legea nr. 249 din 4.VI.1945 pentru abrogarea art. 277 Cod civil).

ART. 278

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 279

(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

ART. 280-284

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 285

(Abrogat prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).



Titlul VII

DESPRE PATERNITATE SI DESPRE FILIATIUNI



CAP. 1

Despre filiatiunea copiilor legitimi nascuti sau conceputi in casatorie



ART. 286-291

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 2

Despre dovedirea filiatiunii copiilor legitimi



ART. 292-303

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 3

Despre copiii naturali



ART. 304-308

(Abrogate prin art. 22 al Decretului nr. 130 din 2.IV.1949 pentru reglementarea conditiei juridice a copilului natural).



Titlul VIII

DESPRE ADOPTIE



ART. 309-320

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 321-322

(Abrogate prin Legea din 15.III.1906).

ART. 323

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 privitor la punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

ART. 324

(Abrogat prin Legea din 15.III.1906).



Titlul IX

DESPRE PUTEREA PARINTEASCA



ART. 325-341

(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



Titlul X

DESPRE MINORITATE, DESPRE TUTELA SI DESPRE EMANCIPARE



CAP. 1

Despre minoritate



ART. 342

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 2

Despre tutela



ART. 343-420

(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 3

Despre emancipare



ART. 421-433

(Abrogate prin art. V al Decretului nr. 185 din 30.IV.1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare).



Titlul XI

DESPRE MAJORITATE, DESPRE INTERDICTIE SI DESPRE CONSILIUL JUDICIAR



CAP. 1

Despre majoritate



ART. 434

(Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 2

Despre interdictie



ART. 435-457

(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 3

Despre consiliile judiciare



ART. 458-460

(Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CARTEA II

DESPRE BUNURI SI DESPRE OSEBITELE MODIFICARI ALE PROPRIETATII



Titlul I

DESPRE DISTINCTIUNEA BUNURILOR



ART. 461

Toate bunurile sunt mobile sau imobile. (Cod civil, 462 si urm., 472 si urm., 489 si urm., 1295, 1315 si urm., 1685, 1727 si urm., 1751, 1824 si urm., 1895 si urm., 1909).



--------

A se vedea si Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992, art. 50.



CAP. 1

Despre imobile



ART. 462

Bunurile sunt imobile sau prin natura lor, sau prin destinatia lor, sau prin obiectul la care ele se aplica. (Cod civil, 463-465 alin. 1, 468-470, 471, 482-499, 576, 717, 718, 760, 765, 770, 771, 773, 783, 894, 902-903, 995, 1108, 1166, 1295, 1315, 1327, 1348, 1349, 1366, 1496, 1517, 1660, 1721, 1729, 1737-1745, 1746 si urm., 1777, 1818, 1895).



--------

A se vedea si Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992, art. 51.



ART. 463

Fondurile de pamant si cladirile sunt imobile prin natura lor. (Cod civil 464, 465, 469, 470).

ART. 464

Morile de vant, sau de apa, asezate pe stalpi, sunt imobile prin natura lor. (Cod civil 462).

ART. 465

Recoltele care inca se tin de radacini, si fructele de pe arbori, neculese inca, sunt asemenea imobile.

Indata ce recoltele se vor taia si fructele se vor culege, sunt mobile. (Cod civil 463, 466, 472 si urm., 972, 1295, 1730(.

ART. 466

Arborii ce se taie devin mobile. (Cod civil 465, 473, si 529 si urm.).

ART. 467

Animalele ce proprietarul fondului da arendasului pentru cultura, sunt imobile pe cat timp li se pastreaza destinatia lor. (Cod civil 462, 468).



--------

1. A se vedea si Legea nr. 16/1994 a arendarii, publicata in Monitorul Oficial nr. 91 din 7 aprilie 1994, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 65/1998, publicata in Monitorul Oficial nr. 126 din 26 martie 1998.

2. A se vedea si art. 6 alin. (4) din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.



ART. 468

Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinatie.

Astfel sunt imobile prin destinatie, cand ele s-au pus de proprietar pentru serviciul si exploatarea fondului:

- animalele afectate la cultura;

- instrumente aratoare;

- semintele date arendasilor sau colonilor partiari*);

- porumbii din porumbarie;

- lapinii**) tinuti pe langa casa;

- stupii cu roi;

- pestele din iaz (helesteie);

- teascurile, cladirile, alambicurile, cazile si vasele;

- instrumentele necesare pentru exploatarea fierariilor, fabricilor de hartie si altor uzine;

- paiele si gunoaiele.

Mai sunt imobile prin destinatie toate efectele mobiliare***) ce proprietarul a asezat catre fond in perpetuu. (Cod civil 462, 469, 1750, 1824).



-------

*) Dijmasi.

**) Iepuri de casa.

***) Lucruri mobile.





-------

A se vedea nota 2 de la art. 467.



ART. 469

Proprietarul se presupune ca a asezat catre fond in perpetuu efecte mobiliare*), cand acestea sunt intarite cu gips, var sau ciment, sau cand ele nu se pot scoate fara a se strica sau deteriora partea fondului catre care sunt asezate.

Oglinzile unui apartament se presupun asezate in perpetuu, cand parchetul pe care ele stau este una cu boaseria**) camerei.

Aceasta se aplica si la tablouri si alte ornamente.

Statuile sunt imobile cand ele sunt asezate inadins, chiar cand ele s-ar putea scoate fara fractura sau deteriorare. (Cod civil 468, 1325, 1750, 1824).



-------

*) Lucruri mobile.

**) Lemnaria care imbraca peretii interiori ai unei incaperi.



ART. 470

Urloaiele sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de pamant, sau la vreo casa, sunt imobile si fac parte din proprietatile la care servesc. (Cod civil 462).

ART. 471

Sunt imobile prin obiectul la care se aplica: uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil. (Cod civil 462, 517, 565, 576, 1750).



CAP. 2

Despre mobile



ART. 472

Bunurile sunt mobile prin natura lor, sau prin determinarea legii. (Cod civil 461, 465 alin. 2, 466, 473-474, 482-488, 504-516, 718, 772, 773, 783, 827, 894, 911, 918, 972, 995, 1316, 1587, 1593, 1685, 1718, 1721, 1726-1736, 1751, 1909).

ART. 473

Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atat acele care se misca de sine precum sunt animalele, precum si cele care nu se pot stramuta din loc decat prin o putere straina, precum sunt lucrurile neinsufletite. (Cod civil 472).

ART. 474

Sunt mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au de obiect sume exigibile sau efecte mobiliare*), actiunile sau interesele in companii de finante, de comert sau de industrie, chiar si cand capitalul acestor companii consta in imobile.

Aceste actiuni sau interese se socot ca mobile numai in privinta fiecarui din asociati si pe cat tine asociatia.

Sunt asemenea mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viata asupra statului sau asupra particularilor. (Cod civil 472, 1639 si urm.).



-------

*) Lucruri mobile.



CAP. 3

Despre bunuri in raportul lor cu cei ce le poseda



ART. 475

Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificarile stabilite de legi.

Bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele. (Cod civil 480 si urm., 1296, 1306, 1706, 1801 si urm., 1845).



---------

A se vedea art. 135 din Constitutia Romaniei, adoptata la 8 decembrie 1991, precum si urmatoarele acte normative:

- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, publicat in Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 35);

- Codul aerian - Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 28 august 1997, si aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 335 din 31 iulie 2000;

- Legea nr. 85/1992, privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata in Monitorul Oficial nr. 264 din 15 iulie 1998, cu modificarile ulterioare (art. 17);

- Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noiembrie 1995 (art. 9 alin. 8);

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr. 3 din 13 ianuarie 1997 (art. 10-20);

- Legea nr. 69/1991 a administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 15/1990 cu privire la reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998 (art. 4 si 5);

- Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 102 din 4 martie 1998;

- Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000;

- Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996;

- Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, publicata in Monitorul Oficial nr. 161 din 23 aprilie 1998 (art. 35-43);

- Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, publicata in Monitorul Oficial nr. 212 din 21 octombrie 1991 (art. 48-52);

- Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, publicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 8 ianuarie 1993 (art. 33 si 34);

- Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor publicata in Monitorul Oficial nr. 74 din 11 aprilie 1996;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr. 572 din 16 noiembrie 2000;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 181/2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializarii alcoolului, publicata in Monitorul Oficial nr. 551 din 8 noiembrie 2000.



ART. 476

Drumurile mari, drumurile mici si ulitele care sunt in sarcina statului, fluviile si raurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele si indeobste toate partile din pamantul Romaniei, care nu sunt proprietate particulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului public. (Cod civil 478, 495, si urm., 582, 646, 647, 1844).



-------

A se vedea:

- Constitutia Romaniei (art. 135);

- Legea nr. 18 din 19 februarie 1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998 (art. 4 si 5).

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998 (art. 1, 3, 4 si 6).



ART. 477

Toate averile vacante si fara stapani, precum si ale persoanelor care mor fara mostenitori, sau ale caror mosteniri sunt lepadate, sunt ale domeniului public. (Cod civil 538, 646, 648, 652, 680, 696).



--------

1. Cu privire la art. 477 Cod civil, a se vedea art. 25 din Legera nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998, potrivit caruia, prin sintagma domeniu public, cuprinsa in art. 477 Cod civil, se intelege domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz.

2. A se vedea si:

- Ordonanta Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 328 din 29 august 1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 98/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 248 din 1 iunie 1999, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995, Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 478

Portile, zidurile, santurile, intariturile pietelor de razboi si ale fortaretelor fac si ele parte din domeniul public.

Aceste lucruri reintra in comert cand nu mai servesc la uzul public. (Cod civil 476, 647, 1844, 1845).



-------

Cu privire la domeniul public, a se vedea si Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998.



ART. 479

Poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosinta, sau numai servitute. (Cod civil 480 si urm., 517 si urm., 565 si urm., 576 si urm., 1720).



-------

1. Dreptul de folosinta prevazut de text se refera la uzufruct, uz, abitatie.

2. A se vedea si:

- Art. 135 alin. (5) din Constitutia Romaniei;

- Legea nr. 15/1990 cu privire la reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr. 3 din 13 ianuarie 1997 (art. 10-20);

- Legea nr. 114/1996 a locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare.



Titlul II

DESPRE PROPRIETATE



ART. 480

Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. (Cod civil 475, 479, 481 si urm., 489 si urm., 585, 586, 620 si urm., 841 si urm., 1001, 1002, 1306, 1310).



---------

1. Conform art. 13 alin. (2) din Constitutia Romaniei din anul 1991, proprietatea este publica sau privata, iar alin. (5) al aceluiasi articol prevede ca bunurile proprietate publica sunt inalienabile si, in conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate. Totodata, alin. (6) al art. 135 din Constitutie prevede ca proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.

2. Pentru regimul juridic al unor bunuri din domeniul public al statului, prevazute in art. 135 din Constitutie, a se vedea si:

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998;

- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 459 din 30 noiembrie 1998

- Codul silvic - Legea nr. 26/1996, publicat in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996;

- Legea nr. 134/1995 - Legea petrolului, publicata in Monitorul Oficial nr. 301 din 29 decembrie 1995, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 61/1998 - Leega minelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 113 din 16 martie 1998;

- Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata in Monitorul Oficial nr. 23 din 24 ianuarie 2000;

- Legea nr. 107/1996 a apelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 8 octombrie 1996;

- Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata in Monitorul Oficial nr. 237 din 29 iunie 1998, in baza Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 158 din 22 aprilie 1998;

- Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, publicata in Buletinul Oficial nr. 106 edin 30 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic si protectia vanatului, publicata in Monitorul Oficial nr. 235 din 27 septembrie 1996, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue, publicata in Monitorul Oficial nr. 99 din 9 august 1990.

3. A se vedea si:

- Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998;

- Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noiembrie 1995;

- Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial nr. 75 din 14 februarie 2001.



ART. 481

Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire. (Cod civil 475, 480, 597, 616).



-------

A se vedea:

- art. 41 alin. (3) din Constitutia Romaniei din 1991;

- Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, publicata in Monitorul Oficial nr. 139 din 2 iunie 1994.



ART. 482

Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste: drept de accesiune. (Cod civil 480, 483 si urm., 629, 645, 903 si urm., 1324 si urm., 1396, 1750, 1777, 1824).



CAP. 1

Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucru



ART. 483

Fructele naturale sau industriale ale pamantului, fructele civile, sporul animalelor (prasila), se cuvin proprietarului in puterea dreptului de accesiune. (Cod civil 483, 484, 522 si urm., 1730 pct. 1).

ART. 484

Fructele produse de vreun lucru nu se cuvin proprietarului, decat cu indatorire din parte-i de a plati semanaturile, araturile si munca pusa de altii. (Cod civil 483, 494, 524, 552, 997).

ART. 485

Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-credinta; la cazul contrariu, el este dator de a inapoia productele, impreuna cu lucrul, proprietarului care-l revendica. (Cod civil 486, 487, 494, 522, 523, 525, 994 si urm., 1090, 1846 si urm., 1898, 1909).

ART. 486

Posesorul este de buna-credinta cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui viciuri nu-i sunt cunoscute. (Cod civil 485, 487, 494, 995, 997, 1854 si urm., 1858, 1890, 1894, 1898).

ART. 487

El inceteaza de a fi cu buna-credinta din momentul cand aceste viciuri ii sunt cunoscute. (Cod civil 486, 994).



CAP. 2

Despre dreptul de accesiune asupra celor unite si incorporate cu lucrul



ART. 488

Tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilor statornicite mai jos. (Cod civil 482, 489 si urm., 903, 1325).



Sectiunea I

Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile imobile



ART. 489

Proprietatea pamantului cuprinde in sine proprietatea suprafetei si a subfetei lui. (Cod civil 480, 490 si urm., 579, 607 si urm., 610, 612, 613, 620).



-------

1. Potrivit art. 135 alin. (4) din Constitutia Romaniei din 1991, bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

2. A se vedea si:

- Legea nr. 134/1995 - Legea petrolului, publicata in Monitorul Oficial nr. 301 din 29 decembrie 1995, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 61/1998 - Legea minelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 113 din 16 martie 1998.



ART. 490

Proprietarul poate face asupra pamantului toate plantatiile si cladirile ce gaseste de cuviinta, afara de exceptiile statornicite la capul*) care trateaza despre servituti. (Cod civil 480, 489, 492, 576 si urm., 607 si urm., 1776).



--------

*) Trimiterea se refera la titlul IV "Despre servituti".



ART. 491

Proprietarul poate face sub fata pamantului toate constructiile si sapaturile ce gaseste de cuviinta, si trage din ele toate foloasele ce acestea ar produce, afara de modificarile prescrise de legi si regulamente privitoare la mine, precum si de legile si regulamentele politienesti. (Cod civil 480, 489, 490, 492, 538, 607 si urm., 610, 612, 613, 620).



-------

1. A se vedea, de asemenea, nota de la art. 489.

2. Termenii "legile si regulamentele politienesti" se refera la reglementarile administrative in materie.



ART. 492

Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra. (Cod civil 463, 489, 493, 1202).

ART. 493

Proprietarul pamantului care a facut constructii, plantatii si lucrari cu materiale straine, este dator sa plateasca valoarea materialelor. El mai poate fi osandit, dupa imprejurari, pentru o asemenea urmare si la plata de daune-interese. Dar proprietarul materialelor n-are drept a le ridica. (Cod civil 492, 494, 499, 515, 998, 999, 1084, 1909).

ART. 494

Daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice.

Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului.

Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin afacerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului. (Cod civil 766, 771, 997, 1076, 1084).

ART. 495

Cresterile de pamant ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile fluviului si ale raurilor se numeste aluviune. Aluviunea este in folosul proprietarului riveran, cand e vorba de un fluviu sau rau navigabil, plutitor sau neplutitor, cu indatorire insa pentru proprietar de a lasa, pe pamantul sau, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor. (Cod civil 476 si urm., 482, 488, 496 si urm, 587).



--------

A se vedea si:

- Legea nr. 107/1996 a apelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din octombrie 1996.



ART. 496

Tot ale proprietarului riveran sunt si pamanturile lasate de apele curgatoare, cand ele se retrag pe nesimtite de la unul din tarmuri si se indreapta catre celalalt tarm; proprietarul tarmului de unde apa s-a retras profita de aluviune, fara ca proprietarul tarmului opus sa poata reclama pamantul cel pierdut.

Acest drept nu are loc in privirea pamanturilor parasite de apa marii. (Cod civil 476, 495).



--------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 495.



ART. 497

Aluviunea nu are loc in privirea lacurilor, helesteielor si a iazurilor; proprietarul lor conserva totdeauna pamantul acoperit de apa, cand ea este la inaltimea scurgerii helesteului, iazului, chiar daca catimea apei ar scadea in urma; si viceversa, proprietarul iazului nu castiga nici un drept asupra pamantului riveran ce se acopera de apa iazului cand urmeaza varsaturi extraordinare. (Cod civil 495,1847).



---------

A se vedea art. 135 alin. (4) din Constitutia Romaniei din 1991, precum si nota de la art. 495.



ART. 498

Daca un fluviu sau rau, navigabil sau nu, rupe deodata o parte mare, si care se poate recunoaste, de pamant, si o lipeste la pamantul unui alt proprietar, acea parte ramane a cui a fost pamantul de la care s-a rupt; insa daca se va reclama in termen de un an. (Cod civil 476, 495, 1894).

ART. 499

Insulele si prundurile, care se formeaza in albia fluviilor si a raurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, daca nu i se opune titlu sau prescriptie. (Cod civil 476, 1844).



----------

1. Prescriptia achizitiva nu poate fi opusa in ceea ce priveste bunurile care constituie domeniul public. A se vedea in acest sens si nota de la art. 1844.

2. A se vedea si nota de la art. 495.



ART. 500

Insulele si prundurile, care se formeaza in raurile nenavigabile si neplutitoare, sunt ale proprietarului tarmului pe care ele s-au format; daca insula formata trece peste jumatatea raului, atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el, pornind de la jumatatea raului.



--------

A se vedea nota de la art. 495.



ART. 501

Daca un rau sau un fluviu, formandu-si un brat nou, taie si inconjoara pamantul unui proprietar riveran si face prin acest chip o insula, proprietarul nu pierde pamantul ce s-a transformat in insula, chiar daca el s-a facut de un fluviu sau de un rau navigabil sau plutitor. (Cod civil 476, 499).



---------

A se vedea nota de la art. 495.



ART. 502

Daca un fluviu sau un rau isi face un nou curs parasind vechea sa albie, aceasta albie se imparte intre proprietarii marginari.



---------

A se vedea art. 135 alin. (4) din Constitutia Romaniei din 1991 si nota de la art. 495.



ART. 503

Orice animale sau zburatoare salbatice trec in cuprinsul nostru se fac ale noastre, pe cat timp raman la noi, afara numai daca asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii. (Cod civil 468, 998, 1898).



-------

A se vedea si Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic si protectia vanatului, publicata in Monitorul Oficial nr. 235 din 27 septembrie 1996, cu modificarile ulterioare.



Sectiunea II

Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile miscatoare



ART. 504

Daca doua lucruri a doi deosebiti stapani s-au unit impreuna incat amandoua formeaza un singur tot, dar se pot desparti si conserva fiecare in parte dupa despartire, atunci totul format este al proprietarului lucrului care constituie partea principala, ramanand el dator a plati celuilalt proprietar pretul lucrului ce a fost unit cu principalul. (Cod civil 473, 505 si urm.).

ART. 505

Este principal acela din doua lucruri, pentru uzul sau pentru ornamentul, pentru completarea carui a servit unirea celuilalt lucru. (Cod civil 504, 506, 508 si urm., 511 si urm.).

ART. 506

Cand insa lucrul unit este mult mai de pret decat lucrul principal, si cand el s-a unit fara stirea proprietarului, acesta poate cere despartirea si restituirea lucrului unit, chiar daca ar rezulta din despartire oarecare vatamare lucrului catre care el a fost unit. (Cod civil 504 si urm., 728).

ART. 507

Daca din cele doua lucruri unite pentru a forma un singur tot, nici unul nu poate fi privit ca accesoriu al celuilalt, atunci acela este considerat ca principal care va fi mai mare in valoare. Daca valoarea ambelor lucruri ar fi mai tot aceeasi, atunci lucrul cel mai mare in volum va fi considerat ca principal. (Cod civil 504 si urm., 511, 512).

ART. 508

Daca un mester sau altcineva a intrebuintat materia care nu era a sa si a facut un lucru nou, atunci proprietarul materiei intrebuintate are dreptul de a reclama lucrul format din ea, platind pretul muncii, atat cand acel obiect ar putea cat si cand el n-ar putea reveni in starea primitiva. (Cod civil 484, 509 si urm., 514, 515, 997, 1478).

ART. 509

Daca insa manopera ar fi atat de importanta incat ar intrece cu mult valoarea materiei intrebuintate, atunci munca lucratorului va fi considerata ca parte principala si lucratorul va avea dreptul de a retine lucrul format, platind proprietarului pretul materiei. (Cod civil 508, 514 si urm., 1478).

ART. 510

Cand cineva a intrebuintat in parte materia care era a sa, si in parte materia straina, pentru a forma un lucru nou, fara ca nici o parte din materie sa-si fi pierdut cu totul fiinta, si daca acele materii nu se mai pot desparti fara vatamare sau paguba, atunci lucrul format se cuvine ambilor proprietari, celui dintai in proportie cu materia ce era a sa, si celuilalt in proportie cu materia sa si cu pretul muncii sale. (Cod civil 506 si urm., 511 si urm., 728, 1388 si urm.)

ART. 511

Cand un lucru s-a format din amestecarea mai multor materii cu diferiti stapani din care nici una nu poate fi considerata ca materie principala, atunci proprietarul, in nestiinta caruia a urmat amestecarea, poate cere desfacerea lor, daca ea este cu putinta a se desface.

Daca materiile amestecate nu se mai pot desparti fara vatamare sau paguba, atunci lucrul format se cuvine tuturor stapanilor, fiecarui insa in proportie cu catimea, calitatea si valoarea materiilor lui, intrebuintate la facerea acelui lucru. (Cod civil 512 si urm., 728 si urm., 1388 si urm.).

ART. 512

Daca materia unui din proprietari ar covarsi pe cealalta materie prin valoare si cantitate, atunci proprietarul materiei mai cu pret va putea cere lucrul format prin amestecare, platind insa celuilalt proprietar pretul materiei sale. (Cod civil 505 si urm, 511, 513 si urm.).

ART. 513

Cand lucrul format ramane comun intre proprietarii materiilor din care s-a format, atunci lucrul se va vinde prin licitatie si pretul se va imparti. (Cod civil 506 si urm., 510, 511, 728, 1388 si urm.).

ART. 514

In toate cazurile in care proprietarul materiei intrebuintate fara stirea lui la formarea unui lucru nou este in drept de a reclama lucrul format, el are si voia de a cere in loc de lucrul format o materie de aceeasi natura, catime, greutate, marime si calitate, sau valoarea aceleiasi materii. (Cod civil 504 si urm., 508 si urm, 515).

ART. 515

Oricare*) vor fi intrebuintat materii straine, fara stirea proprietarului lor, vor putea dupa imprejurari fi osanditi si la plata de daune-interese, si aceasta fara prejudiciul urmaririlor prin canal extraordinar**). (Cod civil 506 si urm., 998, 999, 1084).



--------

*) In editiile anterioare ale Codului Civil (1958, 1981) in text apare forma arhaica "vericari".

**) Actiune penala.



ART. 516

Principiile regulilor de mai sus vor servi judecatorilor si in deciziunea cazurilor analoge cu cele precedente. (Cod civil 3, 504-515).



Titlul III

DESPRE UZUFRUCT, DESPRE UZ SI DESPRE ABITATIUNE



CAP. 1

Despre uzufruct



ART. 517

Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta. (Cod civil 479, 480, 518 si urm., 540 si urm., 557 si urm., 804, 844, 1750, 1824).

ART. 518

Uzufructul se stabileste prin lege sau prin vointa omului. (Cod civil 517, 519, 805, 844, 1801, 1846, 1890, 1895 si urm.).



--------

Prin abrogarea art. 285, 338, 684 si 1242 din Codul civil, au fost desfiintate drepturile de uzufruct legal statornicite de Codul civil, si anume dreptul de uzufruct legal al parintilor asupra bunurilor copiilor, dreptul sotului asupra bunurilor dotale si dreptul vaduvei fara avere la mostenirea barbatului ei.



ART. 519

Uzufructul se poate stabili sau pur, sau cu termen, sau cu conditie. (Cod civil 557, 560, 1004 si urm., 1017, 1019, 1022 si urm., 1295).

ART. 520

Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile si imobile. (Cod civil 462 si urm., 472 si urm., 526 si urm., 1295, 1750 pct. 2).



Sectiunea I

Despre drepturile uzufructuarului



ART. 521

Uzufructuarul are drept de a se bucura de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra caruia are uzufruct, fie naturale, fie industriale, fie civile. (Cod civil 517, 522 si urm., 544).

ART. 522

Fructele naturale sunt acelea ce pamantul produce de la sine; productia si prasila (sporul animalelor) sunt asemenea fructe naturale. Fructele industriale ale unui fond sunt acelea ce se dobandesc prin cultura. (Cod civil 483 si urm., 524 si urm., 555, 556).

ART. 523

Fructele civile sunt chiriile caselor, dobanzile sumelor exigibile, venitul rentelor; arendele intra in clasa fructelor civile. (Cod civil 525, 527, 542, 543, 994, 1411, 1587, 1589, 1639 si urm., 1730 pct. 1, 1907).



--------

Cu privire la arenda a se vedea nota 1 de la art. 467.



ART. 524

Fructele naturale si industriale, neculese in momentul cand se deschide dreptul de uzufruct, sunt ale uzufructuarului. Acelea ce se gasesc in aceeasi stare cand se sfarseste dreptul de uzufruct sunt ale proprietarului, fara de a putea pretinde unul de la altul despagubire pentru cheltuielile urmate pentru araturi si semanaturi. Drepturile colonului partiar*) ce vor fi existat la inceputul sau la finele uzufructului nu pot fi vatamate de dispozitia precedenta. (Cod civil 465, 484, 522, 534).



--------

*) Dijmas.



ART. 525

Fructele civile se socotesc dobandite zi cu zi, si se cuvin uzufructuarului, in proportie cu durata uzufructului sau. Aceasta regula se aplica la arenzi si la chiriile caselor si alte fructe civile. (Cod civil 523, 527, 542, 543, 994, 1411, 1413, 1586, 1587, 1639 si urm., 1907).

ART. 526

Daca uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fara a le consuma, precum bani, grane, bauturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu indatorire de a le inapoia in aceeasi cantitate, calitate si valoare, sau pretul, la sfarsitul uzufructului. (Cod civil 521, 557 si urm.).

ART. 527

Uzufructul unei rente pe viata da uzufructuarului, pe durata uzufructului sau, dreptul de a percepe veniturile, fara de a fi obligat la nici un fel de restituire. (Cod civil 521, 523, 1639 si urm.).

ART. 528

Daca uzufructul cuprinde lucruri care, fara a se consuma indata, se strica dupa o vreme prin intrebuintarea lor, precum rufele, mobilele casei, uzufructuarul are dreptul de a se sluji de dansele pentru intrebuintarea la care ele sunt destinate, si nu este obligat de a le inapoia la sfarsitul uzufructului decat in starea ce se vor afla, insa nestricate din dol sau culpa. (Cod civil 517, 534, 543, 555, 556, 998, 1102, 1156).

ART. 529

Daca uzufructul cuprinde paduri destinate de proprietarul lor la taieri periodice, uzufructuarul este dator a pastra ordinea si catimea taierii, in conformitate cu regulile stabilite de proprietar, sau cu uzul locului, fara a putea pretinde vreo despagubire nici uzufructuarul, nici mostenitorii sai, pentru partile lasate netaiate in timpul uzufructului sau.

Arborii care se pot scoate dintr-un seminariu de pomi*), fara degradarea acestuia nu vor face parte din uzufruct decat cu indatorire, pentru uzufructuar, de a se conforma obiceiului local in privirea inlocuirii lor. (Cod civil 466, 524, 530 si urm.).



--------

*) Pepiniere.



--------

A se vedea:

- Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998;

- Codul silvic - Legea nr. 26/1996, publicat in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996;

- Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata in Monitorul Oficial nr. 23 din 24 ianuarie 2000.



ART. 530

Uzufructuarul se mai bucura, conformandu-se cu epocile si uzul vechi al proprietarului, de partile de paduri inalte care au fost puse in taiere regulata, sau ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, sau se fac numai de o catime oarecare de arbori alesi pe toata suprafata domeniului. (Cod civil 529, 531 si urm.).



--------

A se vedea nota de la art. 529.



ART. 531

In toate celelalte cazuri, uzufructuarul nu se poate atinge de arbori inalti; va putea insa intrebuinta, spre a face reparatiile la care este obligat, arborii dezradacinati sau sfaramati din accidente; poate chiar taia pentru acest sfarsit arborii trebuinciosi, cu indatorire insa a constata in fiinta proprietarului aceasta trebuinta. (Cod civil 529 si urm., 532 si urm., 545 546).

ART. 532

Uzufructuarul poate lua din paduri araci pentru vii, poate asemenea lua de pe pomi producte anuale sau periodice, insa toate acestea dupa obiceiul locului si al proprietarului. (Cod civil 524, 529, 531).



--------

A se vedea nota de la art. 529.



ART. 533

Pomii roditori care se usuca si chiar acei ce sunt dezradacinati sau daramati din ccidente se cuvin uzufructuarului, cu indatorire de a-i inlocui prin altii. (Cod civil 529 alin. 2, 531).

ART. 534

Uzufructuarul se poate bucura el insusi, sau inchiria altuia, sau ceda exercitiul dreptului sau. De va inchiria, urmeaza a se conforma pentru epocile cand se preinnoiesc contractele si pentru durata lor, regulile intocmite pentru barbat, in privinta averii femeii sale la titlul Despre contractul de casatorie. (Cod civil 523, 542, 1413, 1824 pct. 2).



---------

1. Dispozitiile din titlu "Despre contractul de casatorie", la care se refera art. 534, sunt art. 1268 si 1269 Cod civil, in prezent abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, publicat in Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

2. Cu privire la inchirierea suprafetelor de locuit, a se vedea si Legea nr. 114/1996, a locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare.

3. In privinta arendarilor, a se vedea nota 1 de la art. 467.



ART. 535

Uzufructuarul se foloseste de adaugirile facute prin aluviune la obiectul asupra caruia are uzufruct. (Cod civil 495 si urm.).

ART. 536

El se foloseste de drepturile de servitute si in genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se foloseste intocmai ca insusi proprietarul. (Cod civil 517, 554, 576 si urm., 639).

ART. 537

Uzufructuarul se foloseste asemenea intocmai ca proprietarul de minele, pietrariile si nisipurile ce sunt in exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct.

Daca insa se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fara o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fara a dobandi mai intai invoirea guvernului.



--------

Dispozitiile art. 537 nu mai sunt aplicabile, intrucat, potrivit art. 135 alin. (4) din Constitutia Romaniei, bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.



ART. 538

Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor si pietrariilor nedeschise inca, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e inca inceputa, nici asupra comorii care s-ar putea gasi in cursul uzufructului sau.

ART. 539

Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatama drepturile uzufructuarului.

Uzufructuarul nu poate, la incetarea uzufructului, cere vreo despagubire pentru imbunatatirile ce ar pretinde ca a facut, chiar cand printr-insele ar fi sporit valoarea lucrului. El sau mostenitorii sai pot insa ridica oglinzi, tablouri si alte ornamente, pe care le-ar fi asezat, cu indatorire de a restabili localul in starea ce a fost mai inainte. (Cod civil 469, 494, 998, 999).



Sectiunea II

Despre obligatiile uzufructuarului



ART. 540

Uzufructuarul ia lucrurile in starea in care se afla; el insa nu poate intra in folosinta lor decat dupa ce va face in prezenta proprietarului, sau dupa ce-l va chema formal, inventarul lucrurilor miscatoare si constatarea starii in care se vor afla cele nemiscatoare, supuse uzufructului. (Cod civil 462 si urm, 472 si urm., 536, 1432).

ART. 541

Este dator a da cautiune ca se va folosi ca un bun parinte de familie, de nu va fi scutit prin actul constitutiv al uzufructului; cu toate acestea tatii, mamele ce vor avea uzufructul legal al averii copiilor lor, vanzatorul sau donatorul care si-au rezervat uzufructul, nu sunt obligati a da cautiune. (Cod civil 540, 1080, 1652 si urm., 1675 si urm.).



--------

Prin abrogarea art. 338 Cod civil, dreptul de uzufruct legal al parintilor asupra bunurilor copiilor a fost desfiintat.



ART. 542

Daca uzufructuarul nu gaseste cautiune, nemiscatoarele se dau cu arenda, sumele de bani cuprinse in uzufruct se pun la dobanda, productele se vand si pretul lor se pune asemenea la dobanda; dobanzile acestor sume si pretul arendelor se cuvin uzufructuarului. (Cod civil 525, 543, 544, 1411 si urm., 1587 si urm.).



-------

Cu privire la arenda a se vedea nota 1 de la art. 467.



ART. 543

In lipsa de cautiune din partea uzufructuarului, proprietarul poate cere ca mobilele supuse periciunii prin intrebuintare sa se vanda spre a se pune pretul la dobanda, si uzufructuarul se foloseste de dobanzi in cursul uzufructului; cu toate acestea uzufructuarul va putea cere si judecatorii vor putea ordona, dupa imprejurari, ca o parte din lucrurile miscatoare necesare pentru propriile sale trebuinte sa i se lase sub simpla sa depunere de juramant si cu indatorire de a le preda la curmarea uzufructului. (Cod civil 528, 542).

ART. 544

Intarzierea de a da cautiune nu ridica uzufructuarului dreptul de a se folosi de fructele la care el avea drept; ele i se cuvin din momentul de cand s-a deschis uzufructul. (Cod civil 517, 524, 525, 542, 543).

ART. 545

Uzufructuarul nu este obligat decat la reparatiile de intretinere. Reparatiile cele mari raman in sarcina proprietarului, afara numai daca acestea s-ar fi cauzat din lipsa reparatiilor de intretinere de la deschiderea uzufructului, in care caz uzufructuarul este obligat a le face si pe acestea. (Cod civil 517, 531, 540, 546 si urm., 558, 998, 999, 1447 si urm.).

ART. 546

Reparatiile cele mari sunt acele ale zidurilor celor mari si ale boltelor, restabilirea grinzilor si acoperisului intreg, acelea ale zagazelor si ale zidurilor de sprijinire si de imprejmuire in total; toate celelalte reparatii sunt de intretinere. (Cod civil 531, 545, 547).

ART. 547

Nici proprietarul, nici uzufructuarul nu sunt obligati a recladi ceea ce a cazut de vechime sau s-a distruit*) din caz fortuit. (Cod civil 539, 540, 546, 557, 563 si urm., 1083).



---------

*) Distrus.



ART. 548

Uzufructuarul este obligat, in cursul folosintei sale, la toate sarcinile anuale ale fondului, precum contributiile si altele ce dupa obicei sunt considerate ca sarcini ale fructelor. (Cod civil 545).

ART. 549

In privinta sarcinilor ce pot fi impuse pe proprietate, in cursul uzufructului, proprietarul si uzufructuarul contribuie dupa modul urmator: proprietarul este obligat a le plati si uzufructuarul a-i raspunde dobanzile, iar daca uzufructuarul le-a platit, el are dreptul de a cere capetele*) platite de la proprietar, la expirarea uzufructului. (Cod civil 550, 552, 557 si urm., 1589).



--------

*) Capitalul.



ART. 550

Acel ce castiga cu titlul gratuit un uzufruct universal, sau cu titlu universal, este dator a achita in proportie cu folosinta sa si fara nici un drept de repetitiune, legatele, pensiile alimentare si veniturile rentelor perpetue sau pe viata care privesc asupra patrimoniului. (Cod civil 844 si urm., 888 si urm., 894 si urm., 902 si urm., 1639).

ART. 551

Uzufructuarul cu titlu particular nu se obliga la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat si, de va fi silit sa le plateasca, are actiune in contra proprietarului. (Cod civil 899 si urm., 905, 991, 1746 si urm., 1790 si urm.).

ART. 552

Uzufructuarul fie universal, fie cu titlu universal, trebuie sa contribuie impreuna cu proprietarul la plata datoriilor dupa cum urmeaza: se pretuieste valoarea fondului supus uzufructului, se defige*) in urma catimea cu care urmeaza a contribui la plata datoriilor in proportie cu valoarea zisului fond. Daca uzufructuarul voieste sa avanseze suma pentru care trebuie fondul sa contribuie, capitalul i se inapoiaza la sfarsitul uzufructului fara nici o dobanda. Iar de nu va voi uzufructuarul a face acest avans, proprietarul poate, dupa a sa vointa, sau sa plateasca dansul acea suma, si atunci uzufructuarul ii plateste dobanzile in tot cursul uzufructului, sau sa puna in vanzare o parte din averea supusa uzufructului pana se va dobandi un pret analog sumei datorite. (Cod civil 775, 893, 896).



-----------

*) Se stabileste.



ART. 553

Uzufructuarul e dator a plati numai cheltuielile proceselor ce privesc folosinta si celelalte condamnatiuni la care procesele aratate pot da nastere.

ART. 554

Daca in cursul uzufructului, o a treia persoana face vreo uzurpare asupra fondului, sau vreo alta incercare spre a calca drepturile proprietarului, uzufructuarul este tinut a-l denunta proprietarului, caci la din contra uzufructuarul ramane raspunzator pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar, precum ar fi raspunzator pentru orice stricaciune s-ar face de el insusi.

ART. 555

Daca uzufructul are de obiect un animal si daca acesta va pieri fara culpa uzufructuarului, el nu este obligat a da proprietarului alt animal in loc, nici de a-i plati pretul.

ART. 556

Daca turma pe care un uzufruct a fost constituit, din intamplare sau din boala, va pieri cu totul si fara culpa uzufructuarului, acesta nu este obligat decat a-i da seama de piei sau de valoarea lor.

Daca turma nu va pieri cu totul, uzufructuarul este dator de a inlocui numarul vitelor pierdute, prin vitele ce da sporul.



Sectiunea III

Despre stingerea uzufructului



ART. 557

Uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului, prin expirarea termenului pentru care uzufructul a fost acordat, prin consolidarea sau intrunirea asupra aceleiasi persoane a ambelor calitati de proprietar si de uzufructuar;

prin neuzul dreptului de uzufruct in decurs de 30 de ani;

prin totala desfiintare a lucrului asupra carui uzufructul era constituit. (Cod civil 969, 1154, 1156, 1890).

ART. 558

Uzufructul poate inceta asemenea prin abuzul ce face uzufructuarul de folosinta sa, sau aducand stricaciuni fondului, sau lasandu-l sa se degradeze din lipsa de intretinere. Creditorii uzufructuarului pot interveni in contestatiile pornite in contra-i pentru conservarea drepturilor lor; ei pot propune repararea degradarilor facute si a da garantii pentru viitor.

Judecatorii pot, dupa gravitatea imprejurarilor, sau a hotari stingerea uzufructului, sau a lasa pe proprietar sa se bucure de fructele obiectului supus la uzufruct, cu indatorire de a plati pe fiecare an uzufructuarului sau celor ce prezinta drepturile sale o suma hotarata pana in ziua cand uzufructul urma sa inceteze. (Cod civil 545, 974).

ART. 559

Uzufructul care nu e acordat particularilor nu poate trece peste 30 de ani.

ART. 560

Uzufructul constituit pana ce o alta persoana va ajunge la o varsta hotarata, tine pana la acea epoca, chiar de ar muri zisa persoana inaintea varstei hotarate.

ART. 561

Vanzarea lucrului supus la uzufruct nu aduce nici o schimbare dreptului uzufructuarului; el continua a se folosi de uzufructul sau, de nu a renuntat la dansul in mod formal.

ART. 562

Creditorii uzufructuarului pot sa ceara a se anula renuntarea facuta in paguba lor. (Cod civil 975, 976).

ART. 563

Daca o parte numai a lucrului supus la uzufruct s-a distruit*), uzufructul se pastreaza asupra partii ramase. (Cod civil 1156).



--------

*) Distrus.



ART. 564

De va fi uzufructul constituit numai asupra unei cladiri, si aceasta cladire va arde sau se va distrui*) din alta intamplare, sau se va darama de vechime, uzufructuarul nu va avea drept de a se folosi de pamantul pe care a fost cladirea, nici de materialele ramase. Daca uzufructul s-ar afla constituit asupra unui domeniu din care facea parte si cladirea, uzufructuarul se va folosi de pamant. (Cod civil 1156).



--------

*) Distruge.



CAP. 2

Despre uz si abitatiune



ART. 565

Drepturile de uz si de abitatiune se stabilesc si se pierd in acelasi chip ca si uzufructul.

ART. 566

Ca si in cazul de uzufruct, nu se poate folosi cineva de aceste drepturi, fara a da mai intai cautiune si fara a face inventar. (Cod civil 540 si urm.).



---------

Sotul supravietuitor nu este obligat sa dea cautiune pentru exercitarea dreptului de abitatiune ce i se cuvine in temeiul art. 4 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.



ART. 567

Uzuarul si cel ce are dreptul de abitatiune trebuie sa se foloseasca de ele ca un bun parinte de familie.

ART. 568

Drepturile de uz si de abitatiune se reguleaza prin titlul care le-a infiintat si primesc dupa cuprinderea lui mai multa sau mai putina intindere.

ART. 569

Daca titlul nu se explica asupra intinderii acestor drepturi, ele se reguleaza precum urmeaza.

ART. 570

Cel ce are uzul unui loc nu poate pretinde mai multe fructe din acest loc decat se cuvine pentru trebuintele sale si ale familiei sale.

Poate pretinde si pentru trebuintele copiilor ce va avea in urma constituirii dreptului de uz.

ART. 571

Uzuarul nu poate ceda nici inchiria dreptul sau altuia. (Cod civil 534, 573).

ART. 572

Cel ce are un drept de abitatiune pe o casa poate sedea intr-insa cu familia sa, chiar de n-ar fi fost insurat la epoca cand i s-a dat acest drept.

Cel ce are dreptul de abitatiune poate inchiria partea casei ce nu locuieste.



--------

In ce priveste dreptul de abitatiune al sotului supravietuitor, a se vedea art. 4 alin. 2 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944, potrivit caruia sotul supravietuitor nu va fi obligat sa dea cautiunea prevazuta de art. 566 din Codul civil. Dreptul de abitatie nu va putea fi cedat sau inchiriat, chiar si in cazul prevazut de art. 572 alin. 2 Cod civil.



ART. 573

Dreptul de abitatiune nu poate fi nici cesionat, nici inchiriat, afara de exceptia adusa la art. 572. (Cod civil 534, 571).

ART. 574

Daca uzuarul absoarbe toate fructele fondului, sau daca ocupa toata casa, e dator sa faca cheltuielile de cultura, reparatiile de intretinere si sa plateasca contributiile ca si uzufructuarul. Daca nu ia decat o parte din fructe sau daca nu ocupa decat o parte din casa, el contribuie in proportie cu lucrul de care se foloseste. (Cod civil 545 si urm.).

ART. 575

Uzul padurilor se va regula prin legi particulare.



---------

A se vedea nota de la art. 529.



Titlul IV

DESPRE SERVITUTI



ART. 576

Servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan.

ART. 577

Servitutile izvorasc sau din situatia naturala a locurilor, sau din obligatia impusa de lege, sau din conventia dintre proprietari. (Cod civil 578, 586 si urm., 620 si urm.)



CAP. 1

Despre servituti ce se nasc din situatia locurilor



---------

Servitutile reglementate in acest capitol sunt in realitate un mod de determinare a insusi continutului dreptului de proprietate si a limitelor de exercitare a acestui drept.



ART. 578

Locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare, fara ca mana omului sa fi contribuit la aceasta.

Proprietarul inferior nu poate ridica stavili ca sa opreasca aceasta scurgere.

Proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea servitutii fondului inferior.



-------

A se vedea si Legea nr. 107/1996 a apelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 244 din 8 octombrie 1996, art. 26.



ART. 579

Cel ce are un izvor pe proprietatea sa poate face orice intrebuintare cu dansul, fara insa a vatama dreptul ce proprietarul fondului inferior are dobandit sau prin vreun titlu sau prin prescriptie asupra acelui izvor.



--------

1. Prescriptia achizitiva nu poate fi opusa in ce priveste bunurile care constituie domeniu public. A se vedea in acest sens si nota de la art. 1844.

2. A se vedea, de asemenea, Legea nr. 107/1996 a apelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 8 octombrie 1996.



ART. 580

In acest caz, prescriptia nu se poate dobandi decat prin o folosinta neintrerupta in timp de 30 de ani, socotiti din ziua cand proprietarul fondului inferior a facut si a savarsit lucrari aparente destinate a inlesni trecerea si scurgerea apei in proprietatea sa.



-------

A se vedea nota de la art. 579.



ART. 581

Proprietarul izvorului nu-i poate schimba cursul cand izvorul da apa trebuincioasa locuitorilor unei comune unui sat sau unui catun.



--------

A se vedea si art. 135 alin. (4) din Constitutia Romaniei.



ART. 582

Acela, a carui proprietate este pe marginea unei ape curgatoare, afara de apele care sunt declarate dependente de domeniul public prin art. 476 la titlul Despre distinctiunea bunurilor, poate lua apa pentru irigatia proprietatilor sale, fara insa a o abate de tot.

Acela prin al carui fond trece apa o poate chiar intrebuinta in toata intinderea prin care ar avea curgere, cu indatorire numai a-i lasa cursul firesc la iesirea din proprietatea sa.



-------

1. A se vedea Legea nr. 107/1996, a apelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 8 octombrie 1996.

2. A se vedea, de asemenea, nota de la art. 581.



ART. 583

De se ridica vreo contestatie intre proprietarii carora aceste ape pot fi trebuincioase, tribunalele*), la darea hotararii, sunt datoare sa caute a impaca interesul agriculturii cu respectul cuvenit proprietatii, observand intotdeauna regulamentele particulare si locale asupra curgerii si uzului apelor.



---------

*) Instantele.



-----------

1. A se vedea notele de la art. 582.

2. A se vedea si:

- Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998;

- Legea nr. 84/1996 a imbunatatirilor funciare, publicata in Monitorul Oficial nr. 159 din 24 iulie 1996.



ART. 584

Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.

ART. 585

Tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea, afara de exceptia ce se face la art. 616.



CAP. 2

Despre servitutile stabilite de lege



---------

Servitutile reglementate in acest capitol sunt in realitate un mod de determinare a insusi continutului dreptului de proprietate si a limitelor de exercitare a acestui drept.



ART. 586

Servitutile stabilite de lege au de obiect utilitatea publica, sau a comunelor, ori aceea a particularilor.



---------

1. Cu privire la termenul "comuna" a se vedea Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania, publicata in Buletinul Oficial nr. 17-18 din 17 februarie 1968, republicata in Buletinul Oficial nr. 163-165 din 20 decembrie 1968, cu modificarile ulterioare si Legea nr. 69/1991 a administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare.

2. Cu privire la art. 586 Cod civil, a se vedea si:

- art. 41 alin. (6) din Constitutia Romaniei din 1991;

- Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998;

- Legea nr. 84/1996, a imbunatatirilor funciare, publicata in Monitorul Oficial nr. 159 din 24 iulie 1996;

- Legea nr. 107/1996 a apelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 8 octombrie 1996;

- Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata in Monitorul Oficial nr. 237 din 29 iunie 1998, in baza Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 158 din 22 aprilie 1998;

- Legea nr. 137/1995, Legea protectiei mediului, republicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie 2000;

- Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta, publicata in Buletinul Oficial nr. 51 din 29 aprilie 1971, cu modificarile ulterioare;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica si termica, publicata in Monitorul Oficial nr. 519 din 30 decembrie 1998, cu modificarile ulterioare;

- Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind mavigatia civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 221 din 29 august 1997;

- Codul aerian - Ordonanta Guvernului nr. 29/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 26 august 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 335 din 31 iulie 2000.

Actele normative adoptate anterior Constitutiei Romaniei din 1991 sunt in vigoare, in masura in care nu contravin dispozitiilor acesteia [art. 150 alin. (1) din Constitutie].



ART. 587

Acele stabilite pentru utilitatea publica sau comunala au de obiect cararea sau poteca pe langa marginea raurilor navigabile sau flotabile, constructia sau reparatia drumurilor, sau alte lucrari publice sau comunale.

Tot ce priveste acest fel de servituti se determina de catre legile sau regulamentele particulare*).



---------

*) Dispozitii normative speciale.



---------

A se vedea nota 2 de la art. 586.



ART. 588

Legea supune pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul, fara chiar sa existe vreo conventie intre dansii.

ART. 589

Parte din aceste obligatii e regulata de catre legile asupra politiei rurale.

Celelalte sunt relative la zidul sau la santul comun intre vecini, la cazul cand se poate inalta un contrazid, la privirea asupra proprietatii vecinului, la scurgerea stresinilor, la drumul de trecere.



----------

Legea asupra politiei rurale din 25 decembrie 1868, la care se refera art. 589, a fost abrogata prin Legea din 22 martie 1937 privitoare la organizarea si incurajarea agriculturii.



Sectiunea I

Despre zidul si santul comun



ART. 590

In orase si la tara, orice zid care serveste de despartire intre cladiri sau intre curte si gradina, si intre ograde la tara, se socoteste comun, daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul.



---------

A se vedea:

- Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania - Buletinul Oficial nr. 17 - 18 din 17 februarie 1968, republicata in Buletinul Oficial nr. 163 - 165 din 20 decembrie 1968, cu modificarile ulterioare.

- Legea nr. 69/1991 a administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare.



ART. 591

Este semn de necomunitate cand culmea zidului este dreapta si perpendiculara despre peretele de o parte, iar despre cealalta parte infatiseaza un plan inclinat; in acest caz, zidul se presupune ca apartine exclusiv proprietarului despre care exista planul inclinat.

ART. 592

Reparatia si recladirea zidului comun sunt in sarcina tuturor devalmasilor, si in proportie cu dreptul fiecaruia.

ART. 593

Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparatii si recladiri, renuntand la dreptul sau, daca insa zidul comun nu ar sprijini vreo cladire a sa.

ART. 594

Fiecare coproprietar poate sa zideasca in contra unui zid comun si sa bage grinzi sau legaturi in toata grosimea zidului, lasand 54 milimetri despre vecin, fara prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sa scurteze acele grinzi pana la jumatatea zidului, in caz cand si el ar voi a puna grinzi tot in acele locuri, sau a lipi un cos. (Cod civil 599, 610, 611).

ART. 595

Orice coproprietar poate sa inalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala inaltarii, reparatiile de intretinere pentru sarcina cauzata zidului comun in proportie cu inaltimea.

ART. 596

Daca zidul comun nu e in stare a purta greutatea inaltarii, cel ce vrea sa-l inalte e dator a-l face din intreg din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos in grosime sa-l faca pe locul sau.

ART. 597

Vecinul care n-a contribuit la inaltare poate castiga dreptul de comunitate, platind cheltuiala pe jumatate, precum si pretul pe jumatate al locului ce s-ar fi intrebuintat pentru ingrosarea zidului.

ART. 598

Orice vecin al unui zid poate sa-l faca comun, in parte sau tot, platind stapanului zidului jumatatea din valoarea sa, sau jumatate din valoarea partii ce vrea sa faca comuna, precum si jumatate din valoarea locului pe care este cladit zidul.

ART. 599

Unul din vecini nu poate gauri zidul comun, nici sa alature sau sa sprijine pe dansul vreo lucrare, fara consimtamantul celuilalt.

In caz de impotrivire, el nu poate face aceasta fara a regula mai intai prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare sa nu vatame drepturile celuilalt.

ART. 600

Fiecare poate in orase si suburbii a indatora pe vecinul sau, a contribui la cladirea si repararea ingradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor; inaltimea ingradirii se va hotari dupa regulamentele particulare*), sau dupa obiceiul obstesc si in lipsa de regulamente si de obicei, inaltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.



----------

*) Dispozitii normative speciale.



ART. 601

Cand se recladeste un zid comun sau o casa, toate servitutile active si pasive se perpetua in privirea noului zid sau a noii case, fara a se putea insa ingreuna, daca recladirea s-a facut mai inainte de implinirea prescriptiei. (Cod civil 636 si urm.).

ART. 602

Toate santurile intre doua proprietati se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.

ART. 603

Este semn de necomunitate cand pamantul e inaltat sau aruncat numai de o parte a santului.

ART. 604

Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui in partea caruia pamantul e aruncat.

ART. 605

Santul comun trebuie intretinut cu cheltuiala comuna.

ART. 606

Orice gard ce desparte doua proprietati se socoteste comun, afara daca numai una singura din doua proprietati va fi ingradita, sau de nu va fi titlu sau posesiune indestulatoare care sa constate din contra.

ART. 607

Nu e iertat a sadi arbori care cresc inalti decat in departarea hotarata de regulamente particulare*) sau de obiceiurile constante si recunoscute si in lipsa de regulamente si obiceiuri, in departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati pentru arborii inalti si de o jumatate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.



----------

*) Dispozitii normative speciale.



ART. 608

Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distanta mai mica sa se scoata.

Acela pe a carui proprietate se intind cracile arborilor vecinului poate sa-l indatoreze a le taia.

Daca radacinile se intind pe pamantul sau are drept a le taia singur.

ART. 609

Arborii ce se afla in gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e in drept a cere sa-i taie.



Sectiunea II

Despre distanta si lucrarile intermediare cerute pentru oarecare constructii



ART. 610

Cel ce face un put sau o privata langa un zid comun sau nu;

cel ce vrea sa cladeasca un camin sau o vatra, o fierarie, un cuptor sau o soba, sa-i alature un ocol de vite, sau cel ce vrea sa puie langa zid un magazin*) de sare, sau gramezi de materii corozive;

e indatorat sa lase departarea prescrisa de regulamente**) si obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, sau sa faca lucrarile prescrise de aceleasi legi si regulamente spre a nu aduce vatamare vecinului.



--------

*) Depozit.

**) Dispozitii normative speciale.



--------

Cu privire la executarea constructiilor, a se vedea:

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificarile ulterioare;

- Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata in Monitorul Oficial nr. 237 din 29 iunie 1998, in baza Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 158 din 22 aprilie 1998;

- Hotararea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, publicata in Monitorul Oficial nr. 149 din 16 iulie 1996, cu modificarile ulterioare.



Sectiunea III

Despre vederea in proprietatea vecinului



ART. 611

Unul din vecini nu poate face, fara consimtamantul celuilalt, nici intr-un chip, fereastra sau deschidere intr-un zid comun.

ART. 612

Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietati ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina.

ART. 613

Nimeni nu poate avea vederi piezise pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanta de sase decimetri.

ART. 614

Distanta de care este vorba in cele doua articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafara pana la linia de despartire a celor doua proprietati.



Sectiunea IV

Despre picatura stresinilor



ART. 615

Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul sau, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului sau.



Sectiunea V

Despre dreptul de trecere



ART. 616

Proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu indatorire de a-l despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.

ART. 617

Trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului inchis, ca sa iasa din drum.

ART. 618

Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putina paguba acelui pe al carui loc trecerea urmeaza a fi deschisa.

ART. 619

Actiunea de despagubire in cazul prevazut prin art. 616 este prescriptibila; iar trecerea trebuie sa urmeze dupa prescriptie, desi actiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite.



CAP. 3

Despre servitutile stabilite prin faptul omului



Sectiunea I

Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra bunurilor



ART. 620

Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietatile lor, sau in folosul proprietatilor lor, orice servitute vor gasi de cuviinta, pe cat timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient*) obligatia unui fapt personal, si pe cat timp aceste servituti nu vor fi contrarii ordinii publice.

Uzul si intinderea servitutilor stabilite astfel se reguleaza prin titlul ce le constituie, si in lipsa de titlu, dupa regulile urmatoare. (Cod civil 5, 623 si urm., 969).



---------

*) Supus servitutii.



ART. 621

Servitutile sunt stabilite sau in folosul cladirilor, sau in folosul pamantului. Cele de felul dintai se numesc urbane, chiar cand cladirile pentru care servitutile sunt instituite se vor afla nu numai in oras, dar si la tara; cele de al doilea fel se numesc rurale.

ART. 622

Servitutile sunt sau continue sau necontinue.

Servitutile continue sunt acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu, fara sa aiba trebuinta de faptul actual al omului; astfel sunt apaducele*), scursurile apelor, ferestrele si altele asemenea. Servitutile necontinue sunt acelea care au trebuinta de faptul actual al omului spre a fi exercitate, astfel este dreptul de trecere, de a lua apa din fantana, de a paste vite si alte asemenea.

Servitutile sunt aparente sau neaparente. Servitutile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrari exterioare, precum: o usa, o fereastra, o apaducere**); servitutile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existenta lor, precum spre exemplu, prohibitiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decat pana la o inaltime determinata.



---------

*) Apeduct.

**) Apeductele.



Sectiunea II

Despre modul cu care se stabilesc servitutile



ART. 623

Servitutile continue si aparente se dobandesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani. (Cod civil 622, 1846 si urm., 1890).



--------

1. Prescriptia achizitiva nu poate fi opusa in ceea ce priveste bunurile care constituie domeniu public. A se vedea in acest sens si nota de la art. 1844.

2. Cu privire la ocrotirea servitutilor continue si aparente, a se vedea Codul procedura civila, art. 674 si urm.



ART. 624

Servitutile continue neaparente si servitutile necontinue si neaparente nu se pot stabili decat prin titluri. (Cod civil 622, 628, 1846 si urm.).

ART. 625

Destinatiunea proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutilor continue si aparente. (Cod civil 622).

ART. 626

Nu poate fi destinatiune a proprietarului decat numai cand se va dovedi ca cele doua fonduri acum despartite au fost averea aceluiasi proprietar, si ca printr-insul s-au pus lucrurile in starea din care a rezultat servitutea.

ART. 627

Daca proprietarul a doua proprietati, intre care exista un semn vazut de servitute, instraineaza una din proprietati, fara ca contractul sa contina nici o conventie atingatoare de servitute, ea urmeaza de a exista intr-un mod activ sau pasiv in favoarea fondului instrainat, sau asupra fondului instrainat. (Cod civil 1349).

ART. 628

Titlul constitutiv al servitutii, in privinta servitutilor ce nu se pot dobandi prin prescriptie, nu poate fi inlocuit decat prin titlu de recunoastere a servitutii si dat din partea proprietarului locului aservit. (Cod civil 1189).

ART. 629

Cand se stabileste o servitute se intelege ca se acorda totdeodata si toate mijloacele spre intrebuintarea ei.

Astfel servitutea de a lua apa din fantana altuia trage cu sine si dreptul de trecere.



Sectiunea III

Despre drepturile proprietarului fondului caruia se cuvine servitutea



ART. 630

Acela carui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrarile trebuincioase spre a se sluji cu dansa si spre a o pastra.

ART. 631

Aceste lucrari se fac cu cheltuiala sa, iar nu cu cheltuiala proprietarului fondului supus, afara numai cand se va stabili altfel in titlul de stabilire a servitutii.

ART. 632

In cazul chiar unde proprietarul fondului supus este insarcinat prin titlu a face cu cheltuiala sa lucrarile trebuincioase pentru a se servi de servitute sau a o pastra, el poate totdeauna a se scuti de aceasta sarcina, lasand fondul supus in dispozitia proprietarului fondului carui se cuvine servitutea.

ART. 633

Daca proprietatea pentru care s-a stabilit servitutea s-ar imparti, servitutea ramane tot aceeasi pentru fiecare parte, fara ca fondul supus sa se ingreuneze. Astfel, de va fi un drept de trecere, toti devalmasii vor fi indatorati a-l exercita prin acelasi loc.

ART. 634

Proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic spre a-i scadea intrebuintarea sau a i-o ingreuna. Astfel nu poate schimba starea locurilor, nici stramuta exercitarea servitutii dintr-un loc intr-altul, decat acela unde servitutea a fost din inceput stabilita. Cu toate acestea, daca acea stabilire primitiva a devenit mai impovaratoare proprietarului fondului supus, sau daca il opreste a-si face pe dansul reparatii folositoare, va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeasi inlesnire pentru exercitarea drepturilor sale, si acesta nu va putea refuza.

ART. 635

Insa si acela ce are un drept de servitute nu-l poate intrebuinta decat dupa cuprinderea titlului sau, fara a putea face nici in fondul supus servitutii, nici in fondul pentru care servitutea este infiintata, vreo schimbare impovaratoare celui dintai fond.



Sectiunea IV

Despre modul stingerii servitutilor



ART. 636

Servitutile inceteaza cand lucrurile se gasesc in astfel de stare, incat servitutea nu se poate exercita.

ART. 637

Ele renasc daca lucrurile sunt restabilite intr-un chip incat servitutile sa se poata exercita, afara numai de nu ar fi trecut un spatiu de timp indestulator spre a se putea presupune ca s-a desfiintat servitutea, dupa cum se zice la art. 640. (Cod civil 1798).

ART. 638

Orice servitute este stinsa cand fondul catre care este datorita si acela ce o datoreste cad in aceeasi mana. (Cod civil 1154, 1798).

ART. 639

Servitutea este stinsa prin neuz in curs de 30 ani. (Cod civil 1890).

ART. 640

Acesti treizeci de ani se numara dupa osebite feluri de servituti, sau din ziua de cind a incetat de a se folosi de dansa cand este vorba de servituti necontinue, sau din ziua de cand s-a facut un act contrar servitutii continue.

ART. 641

Modul servitutii se poate prescrie ca si servitutea si cu acelasi chip.

ART. 642

Daca proprietatea in folosul carei s-a stabilit servitutea este a mai multor coproprietari, intrebuintarea din partea unuia popreste prescriptia in privinta celorlalti. (Cod civil 1036).



--------

Dispozitia art. 642 este deopotriva aplicabila si in cazul proprietatii comune in devalmasie.



ART. 643

Daca dintre coproprietari se gaseste unul in contra carui prescriptia nu s-a putut aplica, precum un minor, acela pastreaza dreptul tuturor celorlalti coproprietari. (Cod civil 1876).



--------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 642.



CARTEA III

DESPRE DIFERITELE MODURI PRIN CARE SE DOBANDESTE PROPRIETATEA



ART. 644

Proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune. (Cod civil 651 si urm., 800 si urm., 942 si urm.).



---------

A se vedea si Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998.



ART. 645

Proprietatea se mai dobandeste prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune. (Cod civil 482 si urm., 1837 si urm.).



--------

A se vedea nota de la art. 644.



ART. 646

Bunurile fara stapan sunt ale statului. (Cod civil 477,680).



-------

A se vedea si Ordonanta Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 328 din 29 august 1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 98/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 44 din 31 ianuarie 2000, cu modificarile ulterioare.



ART. 647

Sunt bunuri care nu apartin nimanui si al caror uz e comun tuturor. Legi de politie reguleaza felul intrebuintarii lor.

ART. 648

Facultatea de a vana sau de a pescui este regulata prin legi particulare*).



--------

*) Legi speciale.



--------

A se vedea:

- Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, publicata in Buletinul Oficial nr. 106 din 30 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic si protectia vanatului, publicata in Monitorul Oficial nr. 235 din 27 septembrie 1996, cu modificarile ulterioare.



ART. 649

Proprietatea unui tezaur este a acelui ce l-a gasit in propriul sau fond; daca tezaurul este gasit in fond strain, se imparte pe din doua intre cel ce l-a descoperit si intre proprietarul fondului.

Tezaurul este orice lucru ascuns sau ingropat, pe care nimeni nu poate justifica ca este proprietar si care este descoperit printr-un pur efect al hazardului. (Cod civil 489, 490, 491).



--------

A se vedea:

- Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998;

- Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national publicata in Monitorul Oficial nr. 247 din 31 august 1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 41/1995, publicata in Monitorul Oficial nr. 105 din 30 mai 1995;

- Ordonanta Guvernului nr. 27/1992 privind unele masuri pentru protectia patrimoniului cultural national, publicata in Monitorul Oficial nr. 215 din 28 august 1992, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 182/2000 - Legea privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, publicata in Monitorul Oficial nr. 530 din 27 octombrie 2000.



Titlul I

DESPRE SUCCESIUNI



ART. 650

Succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului, prin testament. (Cod civil 651 si urm., 800 si urm.).



---------

1. Cu privire la transmiterea prin deces a depunerilor C.E.C., a se vedea Statutul Casei de Economii si Consemnatiuni, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 888/1996, publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 22 octombrie 1996, modificata prin Legea nr. 146/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 173 din 29 iulie 1997;

2. Cu privire la transmiterea prin mostenire a drepturilor patrimoniale de autor, a se vedea Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996;



CAP. 1

Despre deschiderea succesiunilor



ART. 651

Succesiunile se deschid prin moarte.



---------

Procedura de deschidere a succesiunii este reglementata de Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 652

Legea reguleaza ordinea succesiunilor intre mostenitorii legitimi.

Copiii naturali, in privinta succesiunii mamei lor si a colateralilor sai, sunt asimilati copiilor legitimi si viceversa. In lipsa de mostenitori legitimi sau naturali, bunurile se mostenesc de sotul supravietuitor. In lipsa de sot, statul devine mostenitor. (Cod civil 646, 659 si urm., 679 si urm.).



-------

1. Distinctia pe care o face art. 652 o face, din punct de vedere al mostenirii, intre copiii legitimi si naturali a fost inlaturata. Potrivit dispozitiilor Codului familiei (art. 63) copilul din afara casatoriei, a carui filiatie a fost stabilita, are fata de parinte si rudele acestuia aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie. Astfel, copiii din afara casatoriei - "copiii naturali" in terminologia art. 652 - sunt asimilati copiilor din casatorie - "mostenitori legitimi", potrivit denumirii folosite de acelasi articol - in privinta mostenirii oricaruia dintre parinti si a rudelor acestora, iar nu numai in privinta succesiunii mamei.

2. Dispozitia din alin. 2 al art. 652 privitoare la dreptul de mostenire al sotului supravietuitor a fost abrogata implicit prin Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire a sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944, iar ultima dispozitie a alin. 2 referitoare la dreptul statului, a fost implicit abrogata prin Decretul nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 si 700 din Codul civil - Buletinul Oficial nr. 14 din 19 martie 1954.



ART. 653

Descendentii si ascendentii au de drept posesiunea succesiunii din momentul ****** defunctului.

Ceilalti mostenitori intra in posesiunea succesiunii cu permisiunea justitiei. (Cod civil 889 si urm., 911, 917, 1860).



CAP. 2

Despre calitatile cerute pentru a succede



ART. 654

Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii.

Copilul conceput este considerat ca exista.

Copilul nascut mort este considerat ca nu exista.



---------

A se vedea art. 7 si 21 ale Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



ART. 655

Sunt nedemni de a succede si prin urmare exclusi de la succesiune:

1. Condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct.

2. Acela care a facut in contra defunctului o acuzatie capitala*), declarata de judecata calomnioasa.

3. Mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei. (Cod civil 656).



--------

*) Textul se refera la denuntarea pentru o infractiune sanctionata cu pedeapsa cu moartea. In prezent pedeapsa cu moartea a fost inlocuita cu pedeapsa detentiunii pe viata (Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, publicat in Monitorul Oficial nr. 4 din 8 ianuarie 1990). A se vedea si art. 22 alin. 3 din Constitutia Romaniei din 1991.



ART. 656

Lipsa de denuntare nu poate vatama in drepturile lor pe ascendentii si descendentii omoratorului, pe afinii sai de acelasi grad, pe sotul sau sotia sa, pe fratii sau surorile sale, pe unchii sau matusile sale, pe nepotii sau nepoatele sale.

ART. 657

Mostenitorul departat de la succesiune ca nedemn este obligat a intoarce toate fructele si veniturile a caror folosinta a avut-o de la deschiderea succesiunii.

ART. 658

Copiii nedemnului viind la succesiune, in virtutea dreptului lor propriu, fara ajutorul reprezentarii, nu sunt departati pentru greseala tatalui lor; acesta insa nu poate nici intr-un caz reclama uzufructul bunurilor succesiunii, pe care legea il acorda tatilor si mamelor asupra bunurilor copiilor lor. (Cod civil 664 si urm., 698).



--------

1. Dispozitia referitoare la uzufructul legal asupra bunurilor succesiunii a devenit inaplicabila prin abrogarea art. 338 - 341 Cod civil.

2. A se vedea in acelasi sens si art. 21 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



CAP. 3

Despre deosebite ordine de succesiune



Sectiunea I

Dispozitii generale



ART. 659

Succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale, in ordinea si dupa regulile mai jos determinate. (Cod civil 652, 669 si urm.).



---------

Cu privire la ordinea succesorala, a se vedea si dispozitiile Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944 - in temeiul carora sotul supravietuitor vine la mostenirea celuilalt in concurs cu rudele defunctului.



ART. 660

Proximitatea rudeniei se stabileste prin numarul generatiilor; fiecare generatie numara un grad.



--------

A se vedea si art. 45 si 46 din Codul familiei.



ART. 661

Sirul gradelor formeaza linia; se numeste linie dreapta sirul gradelor intre persoanele ce se cobor una dintr-alta; linie colaterala sirul gradelor intre persoanele ce nu se cobor unele din altele, dar care se cobor dintr-un autor comun.

Linia dreapta se imparte in linie dreapta descendenta si in linie dreapta ascendenta.

Intaia este aceea ce leaga pe capul neamului cu acei ce se cobor de la el; a doua este aceea ce leaga o persoana cu acei din care ea se coboara.

ART. 662

In linie dreapta se numara atatea grade cate sunt si generatii intre persoane; astfel fiul este catre tatal sau in cel dintai grad; nepotul de fiu in cel de al doilea, si viceversa, tatal si bunul catre fiii lor si nepotii lor de fiu.

ART. 663

In linie colaterala gradele se numara dupa generatii, incepand de la una din rude pana la autorul comun si de la acesta pana la cealalta ruda.

Fratii dar sunt in gradul al doilea; unchiul si nepotul in al treilea, verii primari in al patrulea si c.l.



Sectiunea II

Despre reprezentare



ART. 664

Reprezentarea este o fictiune a legii, care are de efect de a pune pe reprezentanti in locul, in gradul si in dreptul reprezentantului. (Cod civil 672, 698, 755).

ART. 665

Reprezentarea se intinde nemarginit in linie directa descendenta.

Ea este admisa in toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendentii unui copil mort mai dinainte, intample-se ca toti copiii defunctului fiind morti inaintea lui, descendentii zisilor copii sa se gaseasca intre ei in grade egale sau neegale.

ART. 666

In linie colaterala, reprezentarea este admisa in privinta copiilor si descendentilor fratilor sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa in concurs cu unchi sau matuse, intample-se ca toti fratii si surorile defunctului, fiind morti mai dinainte, succesiunea sa se gaseasca trecuta la descendentii lor, in grade egale sau neegale.

ART. 667

In toate cazurile in care reprezentarea este admisa, partajul se face pe tulpina (souche); daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarasi pe tulpina in fiecare ramura, si membrii aceleiasi ramuri se impart egal intre dansii.

ART. 668

Nu se reprezinta decat persoanele moarte.

Poate cineva reprezenta pe acela la a carui succesiune a renuntat. (Cod civil 696, 698).



Sectiunea III

Succesiunile deferite descendentilor



ART. 669

Copiii sau descendentii lor succed tatalui, mamei, mosilor, moaselor*) si oricarui alt ascendent, fara deosebire de sex si chiar de ar fi nascuti din deosebite casatorii. Ei succed in parti egale cand se gasesc toti in gradul dintai si sunt chemati dupa propriul lor drept; ei succed pe tulpina cand sunt chemati toti sau unul din ei prin reprezentare.



--------

*) Bunicilor, bunicelor.



--------

Copiii sunt chemati impreuna cu sotul supravietuitor la succesiunea parintelui defunct.

Potrivit Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944 - art. 1 lit. a, sotul supravietuitor mosteneste o patrime din averea celuilalt, cand vine la succesiune cu copiii defunctului ori cu descendentii lor; in afara acestui drept de mostenire, sotul supravietuitor are un drept de abitatie in conditiile prevazute de art. 4 din legea mai sus-citata.



Sectiunea IV

Despre succesiunile deferite ascendentilor



ART. 670

Daca defunctul n-a lasat posteritate*), nici frate, nici surora, nici descendenti dintr-acestia, succesiunea se cuvine ascendentilor din gradul de rudenie cel mai aproape.

Ascendentii de acelasi grad mostenesc parti egale. (Cod civil 659 si urm., 675).



-------

*) Descendenti.



---------

1. Ascendentii sunt chemati la succesiunea descendentului impreuna cu sotul supravietuitor al acestuia.

Potrivit Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1 lit. c si d, sotul supravietuitor mosteneste jumatate din averea celuilalt cand vine la succesiune cu tatal si mama defunctului - ori numai cu unul din ei - si trei patrimi cand vine la succesiune cu ceilalti ascendenti; in afara de partea sa succesorala, sotul supravietuitor va mosteni mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta si va avea totodata un drept de abitatie in conditiile prevazute de art. 4 din legea mai sus-citata.

2. Cu privire la dreptul de mostenire al adoptatorilor si al rudelor acestora fata de adoptat, a se vedea Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la adoptie, publicata in Monitorul Oficial nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 87/1998, publicata in Monitorul Oficial nr. 168 din 29 aprilie 1998.



ART. 671

Daca tatal si mama unei persoane moarte fara descendenti i-au supravietuit, lasand acea persoana frati, surori, sau descendenti ai acestora, succesiunea se divide in doua portiuni egale, din care jumatate numai se cuvine tatalui si mamei si se imparte deopotriva intre dansii. (Cod civil 673).



---------

1. Parintii, fratii si surorile defunctului - ori descendentii acestora - sunt chemati la mostenire impreuna cu sotul supravietuitor.

Potrivit Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1 lit. b, sotul supravietuitor mosteneste o treime din averea celuilalt cand vine la succesiune in concurs cu tatal si mama defunctului, ori numai cu unul din ei, in ambele cazuri impreuna cu fratii si surorile sotului incetat din viata si descendentii lor, sau numai cu unul din ei; in afara de partea sa succesorala, sotul supravietuitor va mosteni mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta si va avea totodata un drept de abitatie in conditiile prevazute de art. 4 din legea mai sus-citata.

2. A se vedea, de asemenea, nota 2 de la articolul precedent.



Sectiunea V

Despre succesiunile colaterale



ART. 672

In caz de a muri mai dinainte tatal si mama unei persoane moarte fara posteritate, fratii, surorile sau descendentii lor sunt chemati la succesiune, departand pe ascendenti si pe ceilalti colaterali. Ei succed sau dupa propriul lor drept, sau prin reprezentare, in modul regulat in sectiunea II a acestui cap. (Cod civil 659 si urm., 666, 698).



----------

Fratii, surorile sau descendentii lor sunt chemati la succesiunea defunctului impreuna cu sotul supravietuitor.

Potrivit Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1 lit. c, sotul supravietuitor mosteneste o jumatate din averea celuilalt cand vine la succesiune numai cu fratii si surorile defunctului sau numai cu unul din ei; in afara de partea sa succesorala, sotul supravietuitor va mosteni mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta si va avea totodata un drept de abitatie in conditiile prevazute de art. 4 din legea mai sus-citata.



ART. 673

Daca tatal si mama persoanei moarte fara posteritate i-au supravietuit, fratii surorile sau reprezentantii lor iau jumatate succesiunea. Daca numai tatal sau numai mama i-a supravietuit, fratii, surorile sau reprezentantii lor iau trei patrimi ale succesiunii. (Cod civil 671).



----------

A se vedea nota de la art. 671.



ART. 674

Partajul jumatatii sau celor trei patrimi cuvenite fratilor sau surorilor, dupa continerea articolului precedent, se face intre ei in portiuni egale, daca sunt toti dintr-aceeasi casatorie; de sunt din casatorii diferite, diviziunea se face pe jumatate intre cele doua linii paterna si materna a defunctului; fratii primari iau parte in amandoua liniile, uterinii sau consangenii*), fiecare in linia sa numai. Daca sunt frati sau surori numai intr-o linie, ei succed in total, excluzand pe toate rudele din cealalta linie. (Cod civil 672 si urm.)



----------

*) Prin "frati uterini" se inteleg fratii din aceeasi mama, dar tata deosebit, iar prin "frati consangeni" frati din acelasi tata, dar din mame deosebite.



----------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 671.



ART. 675

In lipsa de frati sau surori sau de descendenti dintr-insii si in lipsa de ascendenti, succesiunea se da rudelor colaterale din gradul de rudenie cel mai apropiat.

Cand sunt mai multe rude colaterale in acelasi grad, succesiunea se imparte egal intre dansele. (Cod civil 663).



-------

Rudele colaterale sunt chemate la succesiunea defunctului impreuna cu sotul supravietuitor.

Potrivit Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1 lit. d, sotul supravietuitor mosteneste trei patrimi din averea celuilalt cand vine la succesiune cu rudele colaterale in gradul III si IV cu defunctul; in afara de partea sa succesorala, sotul supravietuitor va mosteni mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta si va avea totodata un drept de abitatie, in conditiile prevazute de art. 4 din legea mai sus-citata.





ART. 676

Rudele succed pana la al doisprezecelea grad inclusiv.



--------

1. Art. 4 al Legii asupra impozitului progresiv pe succesiuni - Monitorul Oficial nr. 91 din 28 iulie 1921 - a modificat art. 676 in sensul restrangerii dreptului de mostenire al rudelor colaterale pana la gradul al IV-lea inclusiv. Art. 6 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor prevede ca dispozitiile art. 676 Cod civil, modificate prin art. 4 al legii mai sus mentionate in sensul restrangerii ordinii succesorale la gradul al IV-lea inclusiv "sunt si raman in vigoare".

2. Potrivit Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor art. 4, in lipsa rudelor pana la gradul al IV-lea inclusiv, sotul supravietuitor mosteneste intreaga avere.



CAP. 4

Despre succesiunile neregulate



Sectiunea I

Despre drepturile copiilor naturali asupra bunurilor mamei lor si despre succesiunea copiilor naturali morti fara posteritate



ART. 677

(Abrogat drept urmare a abrogarii - prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 - a Decretului nr. 130 din 2.IV.1949 pentru reglementarea conditiei juridice a copilului natural).

ART. 678

Succesiunea copilului natural, mort fara posteritate, se cuvine mamei sale, si, in lipsa mamei, rudelor ei cele mai aproape.



----------

A se vedea, de asemenea, nota 1 de la art. 652; succesiunea copilului se cuvine rudelor sale, fara deosebire dupa cum filiatia rezulta din casatorie sau din afara ei.



Sectiunea II

Despre succesiunea sotului supravietuitor si despre a statului



ART. 679

Cand defunctul nu are nici rude in gradul succesibil, nici copii naturali, bunurile succesiunii trec la sotul in viata nedespartit.



----------

Textul a fost implicit modificat prin dispozitiile Legii nr. 319/1944 pentru dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, care statorniceste chemarea la mostenire a sotului supravietuitor in concurs cu rudele defunctului.



ART. 680

In lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului.



--------

Textul este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 si 700 din Codul civil - Buletinul Oficial nr. 14 din 19 martie 1954.



ART. 681

Sotul in viata si statul care cer succesiunea sunt obligati a face sa se puna peceti, a pretinde sa se faca inventar, dupa formele prescrise pentru acceptarea succesiunilor sub beneficiu de inventar.



----------

Dispozitiile art. 681 au fost implicit abrogate. Astfel:

1. Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, publicata in Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944, a stabilit vocatia succesorala a sotului supravietuitor in concurs cu rudele cele mai apropiate ale defunctului, iar nu numai in lipsa lor.

2. Masurile pentru conservarea bunurilor succesorale prevazute de art. 681 in favoarea rudelor chemate la mostenire inaintea sotului supravietuitor (si care puteau accepta succesiunea in 30 de ani de la deschiderea ei) nu mai sunt compatibile cu Legea nr. 319/1944 si cu dispozitiile art. 700, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 73/1954, in baza carora dreptl de acceptare a succesiunii se prescrie in termen de 6 luni.



ART. 682

Sotul in viata este inca dator a transforma in numerar lucrurile miscatoare sau a da cautiune solvabila pentru restituirea succesiunii, in caz cand s-ar prezenta mostenitori ai defunctului in termen de 3 ani. Dupa acest termen cautiunea este liberata.



--------

A se vedea, de asemenea, nota 1 de la articolul precedent.



ART. 683

Sotul in viata sau statul, care n-au indeplinit formalitatile la care sunt respectiv indatorati, pot sa fie supusi la daune-interese catre mostenitorii ce s-ar arata.



-------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 681.



Sectiunea II

Despre dreptul de mostenire al femeii cand se afla in concurenta cu descendentii sau alte rude care sunt chemate dupa legi la succesiunea sotului ei mort



ART. 684

Cand barbatul moare si vaduva sa n-are avere, dansa ia o portiune virila in uzufruct, din succesiunea barbatului, daca acesta are descendenti.

Cand barbatul lasa un singur descendent, portiunea femeii in succesiune va fi numai de a treia parte. Acest drept incepe de la epoca incetarii uzufructului legal.

Cand barbatul lasa rude de sus sau de alaturi, atunci femeia succede la o patrime in plina proprietate din averea mortului.



-------

Acest articol a fost abrogat implicit prin Legea nr. 319/1944.



CAP. 5

Despre acceptarea si repudierea mostenitorilor



Sectiunea I

Despre acceptare



ART. 685

Succesiunea poate fi acceptata curat si simplu, sau sub beneficiu de inventar. (Cod civil 686 si urm., 699 si urm., 704 si urm.).



--------

1. Potrivit art. 19 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, acceptarea mostenirii cuvenite unui minor, indiferent de varsta, sau unei persoane puse sub interdictie, va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar.

2. Potrivit art. 90 din Codul familiei, mostenitorul persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinere fara a avea obligatia legala este tinut, in masura valorii bunuilor mostenite, sa continue intretinerea.



ART. 686

Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine. (Cod civil 693, 703, 712).

ART. 687

Minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conform dispozitiilor titlului de la minoritate si tutela.



--------

1. Alin. 1 al art. 687 a fost abrogat prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata prin Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.

Textul alin. 2 al art. 687, devenit unicul alineat al acestui articol, este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare - Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949.

2. Trimiterea la dispozitile titlului de la minoritate si tutela se refera in prezent la Titlul III din Codul familiei (art. 97 si urm.).

A se vedea in aceasta privinta si art. 19 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.



ART. 688

Efectul acceptarii se suie pana la ziua deschiderii succesiunii. (Cod civil 651).

ART. 689

Acceptarea poate fi sau expresa sau tacita. Este expresa cand se insuseste titlul sau calitatea de erede intr-un act autentic sau privat; este tacita cand eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l faca decat in calitatea sa de erede, si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare. (Cod civil 690 si urm., 703, 712, 1171 si urm., 1176 si urm.).

ART. 690

Actele curat conservatorii, de ingrijire si de administratie provizorie, nu sunt acte de primirea mostenirii, daca cel ce le-a facut n-a luat titlu sau calitate de erede.

ART. 691

Donatiunea, vinderea sau transportul*) drepturilor succesorale facute de un erede, trage dupa sine acceptarea succesiunii.

Tot asemenea se intampla:

1. Cand unul din erezi renunta chiar gratuit in folosul unuia sau a mai multi din coerezi.

2. Cand renuntarea se face in folosul tuturor coerezilor fara deosebire, si se primeste de renuntator pretul renuntarii. (Cod civil 707).



------

*) Cesiunea.



ART. 692

Cand acela carui se cuvine o succesiune a murit fara sa se fi lepadat de dansa, sau fara sa o fi acceptat expres sau tacit, erezii sai pot de-a dreptul sa accepte sau sa se lepede de dansa. (Cod civil 689, 700).

ART. 693

Daca erezii sai nu se invoiesc pentru acceptarea sau pentru lepadarea succesiunii, succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar. (Cod civil 704 si urm.).

ART. 694

Majorele nu poate sa-si atace acceptarea expresa sau tacita a unei succesiuni decat in cazul cand aceasta acceptare a fost urmarea unei viclenii ce s-a intrebuintat in privinta-i. El nu poate reclama in contra acceptarii pentru cuvinte de vatamare, decat in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate, prin descoperirea unui testament necunoscut in momentul acceptarii. (Cod civil 953, 960, 1165).



---------

Dispozitiile art. 694 au fost modificate implicit prin art. 25 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, potrivit caruia aplicarea dispozitiilor legale referitoare la actiunea in anulare pentru leziune se restrange la minorii care, avand varsta de paisprezece ani impliniti, incheie singuri acte juridice pentru care aveau nevoie de incuviintarea parintilor sau tutorelui, daca aceste acte le-au adus vreo vatamare.



Sectiunea II

Despre renuntarea la succesiune



ART. 695

(Abrogat prin art. 25 al Decretului nr. 40 din 22 ianuarie 1953 privitor la procedura succesorala notariala).

ART. 696

Eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede.



--------

A se vedea si art. 45 si 80 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale adoptat prin Ordinul ministrului justitiei, ministru secretar de stat nr. 710/c din 5 iulie 1995, cu modificarile ulterioare.



ART. 697

Partea renuntatorului profita coerezilor sai; daca este singur, succesiunea trece la gradul urmator. (Cod civil 660 si urm., 701).



---------

Prevederile acestui articol au fost implicit modificate prin art. 1 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul la mostenire al sotului supravietuitor.



ART. 698

Eredele renuntator nu poate fi reprezentat niciodata. Daca renuntatorul este singur in gradul sau, sau daca toti coerezii sai renunta, copiii lor vin la succesiune in virtutea propriului lor drept, pentru parti egale. (Cod civil 664 si urm., 668).

ART. 699

Creditorii acelui ce renunta in paguba lor pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor, in locul si randul sau.

Intr-acest caz renuntarea este anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor. Acceptarea nu se face in folosul eredelui care a renuntat. (Cod civil 974, 975).

ART. 700

Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.

In cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea. (Cod civil 692, 709).



-------

1. Textul este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 73/1954 privind modificarea art. 680 si 700 din Codul civil - Buletinul Oficial nr. 14 din 19 martie 1954



ART. 701

In tot timpul in care prescriptia dreptului de a accepta nu este dobandita in contra erezilor ce au renuntat, ei au inca facultatea de a accepta succesiunea, daca succesiunea nu este deja acceptata de alti erezi. Nu se pot vatama insa drepturile care ar fi dobandite de alte persoane asupra bunurilor succesiunii, sau prin prescriptie, sau prin acte valabile, facute de curatorele succesiunii vacante. (Cod civil 1882, 1890).



--------

A se vedea si:

- Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998 (art. 13 alin. 2);

- Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului asupra terenurilor agricole si forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000 (art. 33);

- Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noiembrie 1995 (art. 5).



ART. 702

Nici chiar prin contractul casatoriei*) nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata, nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii. (Cod civil 5, 965, 1526).



-----------

*) In prezent nu mai este admisa incheierea unui contract de casatorie (contract matrimonial), raporturile patrimoniale dintre soti fiind reglementate de lege.



ART. 703

Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lepada de dansa; cu toata renuntarea lor, ei raman erezi si nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse. (Cod civil 686, 689, 712).



Sectiunea III

Despre beneficiul de inventar, despre efectele sale si despre obligatiile eredelui beneficiar



ART. 704

Declaratia unui erede ca ia aceasta calitate sub beneficiu de inventar trebuie sa fie facuta la grefa tribunalului de prima instanta a districtului in care succesiunea este deschisa; ea trebuie sa fie inscrisa pe registrul destinat pentru trecerea actelor de renuntare. (Cod civil 685).



---------

Dispozitia art. 704 a fost implicit modificata prin art. 2 din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala. In prezent, procedura acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar este reglementata de Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 705

Aceasta declaratie n-are efect decat fiind precedata sau urmata de un inventar fidel si exact al bunurilor succesiunii, facut dupa formele cerute de legile de procedura si in termenele mai jos hotarate.



---------

Inventarul bunurilor succesorale se intocmeste potrivit prevederilor art. 70 si urm. din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 706

Se da eredelui din ziua deschiderii succesiunii 3 luni pentru facerea inventarului.

I se mai acorda pentru a delibera asupra acceptarii sau repudierii succesiunii un termen de 40 zile, care va incepe a curge din ziua expirarii a celor 3 luni date pentru inventar, sau din ziua incheierii inventarului, daca s-a terminat mai inainte de expirarea celor 3 luni. (Cod civil 651).

ART. 707

Daca cu toate acestea, sunt in succesiune obiecte supuse stricaciunii, sau obiecte a caror conservare ar costa mult, eredele poate in calitatea sa de persoana in drept a succede si fara sa se poata zice ca s-a facut acceptare din parte-i, sa ia autorizarea justitiei ca sa se vanza acele obiecte.

Aceasta vanzare trebuie sa se faca cu forma vanzarilor publice. (Cod civil 690 si urm., 716, 1388 si urm.).

ART. 708

In timpul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare, eredele nu poate fi silit a se pronunta si nu se poate obtine o condamnatiune*) in contra-i. Daca el renunta dupa expirarea termenelor, sau inaintea expirarii lor, cheltuielile ce legiuit s-au facut de dansul pana la acea epoca privesc succesiunea.



--------

*) Hotarare.



ART. 709

Dupa expirarea termenelor aratate, eredele urmarit poate cere un nou termen, pe care tribunalul ce se afla in cercetarea urmaririi il acorda sau il refuza dupa circumstante.



--------

Termenul nou acordat, in temeiul art. 709, nu poate depasi termenul prevazut de art. 700 pentru prescriptia dreptului de acceptare a succesiunii.



ART. 710

Cheltuielile urmaririi, in cazurile articolului precedent, privesc succesiunea, daca eredele justifica, sau ca n-a cunoscut evenimentul ****** sau ca termenele i-au fost neindestulatoare, din cauza situatiei bunurilor, sau din cauza contestatiilor ivite. Daca el nu poate justifica, cheltuielile il privesc.

ART. 711

Eredele conserva cu toate acestea, dupa expirarea termenelor acordate de art. 706, chiar dupa expirarea termenelor date de judecator, conform art. 709, facultatea de a face inca inventar si de a se declara erede beneficiar; aceasta insa in caz cand dansul n-a facut acte de erede sau in caz cand nu este dat in contra-i o hotarare judecatoreasca desavarsita*), care sa-l condamne ca erede curat si simplu. (Cod civil 689 si urm.).



---------

*) Definitiva.



---------

Facultatea acordata eredelui de art. 711 nu poate fi exercitata decat in cursul termenului prevazut de art. 700.



ART. 712

Eredele care a ascuns obiecte de ale succesiunii sau care cu stiinta si rea credinta n-a trecut in inventar efecte*) dintr-insa, nu se poate folosi de beneficiul de inventar.



---------

*) Lucruri.



ART. 713

Beneficiul de inventar da eredelui avantajul:

1. De a plati datoriile succesiunii numai pana in concurenta valorii bunurilor ce el a primit; de a se scuti chiar de plata datoriilor, predand toate bunurile succesiunii creditorilor si legatarilor.

2. De a nu amesteca bunurile sale proprii cu acelea ale succesiunii si de a conserva in contra succesiunii dreptul de a cere plata creantelor sale. (Cod civil 777, 778, 1108 pct. 4).

ART. 714

Eredele beneficiar administreaza bunurile succesiunii si este dator sa dea socoteala de administrarea sa creditorilor si legatarilor. El nu devine raspunzator cu bunurile sale proprii, decat dupa ce i se va fi cerut darea socotelilor si el nu va fi indestulat aceasta indatorire.

Dupa lamurirea socotelilor, el nu poate fi raspunzator cu bunurile sale proprii, decat pana la concurenta sumelor ce ramane dator. (Cod civil 777, 1080).

ART. 715

El nu raspunde pentru administratia sa decat de greseli grave.

ART. 716

El nu poate vinde obiectele mobile ale succesiunii, decat prin formele legiuite pentru vanzarile publice.

Daca el reprezinta*) in natura obiectele miscatoare, nu raspunde decat de deprecierea sau deteriorarea lor cauzata din neglijenta sa. (Cod civil 472 si urm., 707, 1388 si urm.).



---------

*) Prezinta.



ART. 717

El nu poate vinde imobilele decat dupa formele prescrise de procedura. El da mandat creditorilor ipotecari, care au facut cerere, a primi pretul. (Cod civil 462 si urm.).

ART. 718

El este dator, daca creditorii sau alte persoane interesate o cer, sa dea cautiune solvabila pentru pretul miscatoarelor cuprinse in inventar si pentru portiunea pretului imobilelor nedelegata creditorilor ipotecari. De nu se va da aceasta cautiune, se vor vinde miscatoarele si pretul lor se va depune, ca si portiunea nedelegata din pretul imobilelor, spre a se intrebuinta la desfacerea sarcinilor succesiunii. (Cod civil 1675 si urm.).

ART. 719

Daca unii creditori se opun, eredele beneficiar nu poate plati decat dupa ordinea si chipul regulat de judecator.

Daca creditorii nu se opun, eredele plateste creditorilor si legatarilor, dupa randul cererii.

ART. 720

Creditorii ce nu se opun si care se prezinta, dupa lamurirea socotelilor si plata relicvatelor*), nu au recurs decat in contra legatarilor; acei care se prezinta inaintea lamuririi socotelilor si platii relicvatelor vor avea recurs si in contra creditorilor platiti inaintea lor. (Cod civil 893, 896, 909).



--------

*) Prin "plata relicvatelor" se intelege distribuirea in intregime a sumelor rezultate din lichidarea bunurilor.



ART. 721

Creditorii ce se opun vor avea recurs si in contra eredelui.

ART. 722

In toate cazurile prevazute de art. 719 si 720, recursul se prescrie dupa expirarea termenului de trei ani, care incepe din ziua lamuririi socotelilor si a platii relicvatului. (Cod civil 893, 896, 909).

ART. 723

Cheltuielile pentru peceti*), pentru facerea inventarului si pentru darea socotelilor privesc succesiunea.



--------

*) Sigilii.



Sectiunea IV

Despre succesiunile vacante



--------

Dispozitiile acestei sectiuni au fost abrogate implicit de art. 26 alin. 1 din Decretul nr. 40/1953.

In prezent materia la care face referire aceasta sectiune este reglementata de dispozitiile Legii nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale.



ART. 724

Daca dupa expirarea termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare, nu se prezinta nimeni ca sa reclame succesiunea si daca nu este nici un erede cunoscut, sau daca erezii cunoscuti s-au lepadat de succesiune, succesiunea este privita ca vacanta.

ART. 725

Tribunalul de intaia instanta din districtul in care succesiunea este deschisa numeste un curatore dupa cererea persoanelor interesate, sau dupa aceea a procurorului.

ART. 726

Curatorele unei succesiuni vacante trebuie inainte de toate sa constate printr-un inventar succesiunea; el exercita si urmareste drepturile ei; raspunde la cererile facute in contra-i; administreaza sub indatorirea de a varsa numerarul succesiunii, ca si sumele adunate din vanzarea mobilelor si imobilelor, in casa de consemnatiuni si depozite si in fine sub aceea de a da socoteli.

ART. 727

Dispozitiile sectiunii III din acest capitol asupra formelor cerute pentru facerea inventarului, asupra modului de administratie si asupra socotelilor ce eredele beneficiar este dator sa dea, sunt indatoritoare si pentru curatorii succesiunilor vacante.



CAP. 6

Despre impartire si despre raporturi



Sectiunea I

Despre impartirea succesiunii



ART. 728

Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii.

Se poate face invoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dupa trecerea acestui timp, invoirea se poate reinnoi. (Cod civil 5, 968, 1008, 1388).



--------

In legatura cu iesirea din indiviziune - a se vedea:

- Legea nr. 603/1943, pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare, publicata in Monitorul Oficial nr. 212 din 10 septembrie 1943. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, se va abroga Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare, urmand a se aplica dispozitiile art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 729

Diviziunea poate fi ceruta chiar cand unul sau mai multi din erezi au posedat parti separate din succesiune, daca nu a fost act de imparteala sau daca nu se poate opune prescriptia.

ART. 730

Daca toti erezii sunt prezenti si majori, se pot imparti intre dansii, oricum ar voi, fara indeplinirea vreunei formalitati.

Daca toti erezii nu sunt prezenti sau daca intre dansii sunt minori sau interzisi, atunci se vor pune peceti*) pe efectele**) succesiunii in cel mai scurt termen, sau dupa cererea erezilor sau dupa aceea a procurorului tribunalului de prima instanta. (Cod civil 747).



--------

*) Sigilii.

**) Lucruri.



---------

1. Punerea de sigilii, la cererea persoanei interesate sau din oficiu se face de catre notarul public, potrivit art. 72 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

2. In legatura cu aplicarea art. 730, a se vedea si:

- Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare, publicata in Monitorul Oficial nr. 212 din 10 septembrie 1943. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

- Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105 alin. 3, 129 si 147).



ART. 731

Creditorii pot si ei sa ceara punerea de peceti in virtutea unui titlu executoriu, sau a unei permisiuni judecatoresti. (Cod civil 780, 974, 1825).

ART. 732

Dupa punerea pecetilor, creditorii pot face opozitie si fara a avea titluri executorii sau permisiunea justitiei.

ART. 733

Daca vreunul din coerezi nu consimte la facerea impartelii, sau daca se ivesc contestatii, ori in privinta modului de procedare, sau asupra chipului de a o termina, tribunalul se pronunta in mod sumar sau numeste, de cere trebuinta, pentru operatiile impartelii, pe unul din judecatori, dupa raportul caruia judeca contestatiile.



-------

Art. 733 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 734

Estimatia imobilelor se face de experti alesi de partile interesate; de experti numiti din oficiu cand partile refuza a-i alege.

Procesul-verbal al expertilor trebuie sa arate bazele estimatiei; sa indice daca obiectul estimat poate sa fie comod impartit si in ce chip; sa fixeze, in fine, in caz de impartire, fiecare din partile ce se pot forma, precum si valoarea lor.



---------

Art. 734 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 735

Estimatia mobilelor trebuie sa se faca de oameni cunoscatori si dupa adevaratul lor pret.



----------

Art. 735 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 736

Fiecare din coerezi poate cere partea sa in natura din mobilele sau imobilele succesiunii. Cu toate acestea, de sunt creditori sechestranti sau oponenti, sau daca majoritatea coerezilor socoteste necesara vinderea mobilelor pentru plata datoriilor succesiunii, ele se vand public dupa formele obisnuite.

Daca imobilele nu se pot imparti, se vor vinde la tribunal prin licitatie.

Daca toate partile sunt majore, ele pot conveni sa faca vanzarea in fata unui arbitru, numit de dansele.



---------

Art. 736 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 737

Dupa ce mobilele si imobilele s-au estimat si s-au vandut, judecatorul, de cere trebuinta, trimite pe parti la un arbitru numit cu consimtamantul lor, sau numit de-a dreptul de dansul, cand partile nu se unesc pentru numirea lui.

Se procede inaintea acestui arbitru la facerea socotelilor ce copartitorii pot fi datori a-si da unii altora, la formarea activului si pasivului ereditatii, la compunerea partilor si la restitutiile ce erezii ar trebui a-si face intre dansii.



---------

Art. 737 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 738

Fiecare erede raporteaza la masa succesiunii, conform cu regulile mai jos prescrise, donatiunile ce a primit si sumele ce este dator catre succesiune. (Cod civil 739 si urm., 751 si urm.).



----------

Mostenitorii obligati a raporta sunt determinati prin art. 751 Cod civil si art. 3 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.



ART. 739

Daca raportul nu se face in natura, coerezii carora li se datoreaza iau mai intai o parte egala din masa succesiunii.

Aceste preluari se fac, pe cat este posibil, in obiecte de aceeasi natura si calitate cu acelea ce erau sa fie date in natura. (Cod civil 764 si urm., 769).

ART. 740

Dupa preluari, se formeaza din restul masei succesiunii atatea parti egale cati sunt si erezi sau stirpe*) impartitoare. (Cod civil 667).



---------

*) Tulpini, potrivit art. 667 cod civil.



ART. 741

La formarea si compunerea partilor, trebuie sa se dea in fiecare parte, pe cat se poate, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare.

Se va evita insa, cat va sta prin putinta, imbucatatirea peste masura a eritajelor*) si diviziunea exploatatiunilor.



----------

*) Imobilelor.



ART. 742

Inegalitatea partilor date in natura se compenseaza prin bani. (Cod civil 1737 pct. 3, 1741).



---------

A se vedea si art. 7 al Legii nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 743

Partile se formeaza de unul dintre coerezi sau de alta persoana, daca toti erezii sunt de acord in alegere si daca cel ce a fost ales accepta insarcinarea; in caz contrar, partile se formeaza de un expert numit de judecator.

Partile apoi se trag la sorti. Daca insa erezii vin la mostenire cu parti inegale, autoritatea judecatoreasca decide de trebuie sa se procedeze prin tragere la sorti in parte, sau prin darea partilor in total.



--------

Art. 743 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 744

Mai inainte de a proceda la tragerea partilor la sorti, fiecare compartitor este admis a propune reclamarile sale, in contra formarii partilor.

ART. 745

Regulile stabilite pentru impartirea masei de mostenire se vor observa in subdiviziunile ce se vor face intre stirpele compartitoare. (Cod civil 667, 669 si urm.)

ART. 746

Daca asupra operatiilor trimise inaintea arbitrului se fac contestatii, arbitrul incheie proces-verbal pentru dificultatile si zisele partilor, si le trimite inaintea judecatorului pentru imparteala.



----------

Art. 746 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. O data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, Legea nr. 603/1943 va fi abrogata, procedura impartelii judiciare urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.



ART. 747

Daca toti coerezii nu sunt prezenti sau de sunt intre ei interzisi sau minori, impartirea trebuie sa se faca inaintea judecatoriei, observand regulile prescrise in articolele precedente din aceasta sectiune.

Daca sunt mai multi minori cu interese contrarii la imparteala, se va da fiecarui dintr-insii un tutore special.



----------

1. Textul art. 747 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare - Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949.

2. Primul alineat al art. 747 a fost modificat implicit prin art. 3 alin. 2 din Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. Acest din urma act normativ va fi abrogat o data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, procedura impartelii judiciare, urmand a fi reglementata de art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

3. Potrivit art. 132 Codul familiei, pentru ocrotirea minorului se va numi un curator, in cazul prevazut de alin. 2 al art. 747.



ART. 748

In cazul articolelor precedente, licitatia, de este trebuinta, nu se va putea face decat inaintea judecatoriei cu formele prescrise pentru instrainarea bunurilor minorilor. Strainii*) vor fi totdeauna admisi. (Cod civil 1388 si urm.).



---------

*) Persoanele care nu au calitatea de mostenitori.



---------

Articolul 748 a fost modificat implicit prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare si prin art. 130 alin. 1-3 din Codul familiei. Procedura impartelii judiciare reglementata de art. 673^1-673^14 Cod procedura civila, astfel cum va fi modificat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000, iar Legea nr. 603/1943 va fi abrogata la data intrarii in vigoare a aceleiasi Ordonante de urgenta.



ART. 749

Impartelile facute conform cu regulile mai sus prescrise, sau de tutori cu autorizatia consiliului de familie, sau in numele absentilor*) sunt definitive. (Cod civil 954, 1166).



---------

*) Disparutilor.



---------

1. Textul art. 749 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare - Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949.

2. Institutia consiliului de familie a fost desfiintata prin reglementarea pe care Codul familiei a instituit-o, prin art. 113-151, pentru ocrotirea incapabililor aflati sub tutela.

3. Potrivit dispozitiilor art. 105, 129 si 147 din Codul familiei, pentru impartirile savarsite de reprezentantii incapabililor sau de persoanele cu capacitate restransa este necesara incuviintarea autoritatii tutelare.



ART. 750

Dupa imparteala se va remite fiecarui din compartitori titlurile particulare obiectelor ce i s-au dat.

Titlurile unei proprietati impartite se tin de acela ce a luat partea cea mai mare, cu indatorire de a le prezenta cand compartitorii, avand trebuinta de ele, i le vor cere.

Titlurile ereditatii intregi se tin de acel erede pe care toti l-au ales ca depozitar, cu indatorirea de a le prezenta la orice cerere.

Daca nu este unire pentru aceasta alegere, atunci titlurile se depun in arhiva statului si judecatorul libereaza de pe dansele fiecarui din erezi cate o copie legalizata.



--------

A se vedea:

- Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



Sectiunea II

Despre raporturi



ART. 751

Fiul sau descendentele care vine la succesiune, chiar sub beneficiu de inventar, impreuna cu fratii ori surorile sale, sau cu descendentii acestora, trebuie a raporta coerezilor sai tot ce a primit de la defunct prin dar, atat direct cat si indirect, afara de cazul cand donatorele a dispus altfel. (Cod civil 738, 752 si urm., 845, 846).



----------

Articolul 751 a fost modificat prin art. 3 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.



ART. 752

Eredele ce renunta la succesiune poate popri*) darul, sau a cere legatul ce i s-a facut, in limitele partii disponibile. (Cod civil 696 si urm., 763, 841, 846, 851).



---------

*) Pastra.



ART. 753

Donatarul care nu avea calitatea de a mosteni in momentul donatiunii, dar care va avea aceasta calitate la epoca deschiderii succesiunii, este obligat de a face raport, daca donatorele nu l-a dispensat de aceasta.

ART. 754

Donatiile si legatele facute fiului unei persoane, care are calitatea de erede in momentul deschiderii succesiunii, sunt prezumate ca s-au facut cu scutirea de raport.



--------

Legatele nu sunt raportabile decat daca s-a prevazut aceasta expres in testament, raportul urmand a se face prin echivalent.



ART. 755

Fiul care vine cu dreptul sau propriu la succesiunea donatorului nu este obligat a raporta darul facut parintelui sau, chiar cand ar primi succesiunea acestuia; dar cand fiul vine la succesiune cu dreptul de reprezentare, atunci este dator sa raporteze aceea ce s-a daruit parintelui sau, chiar in cazul cand ar fi renuntat la succesiunea parintelui.

ART. 756

Donatiile si legatele facute sotului unui descendent succesibil sunt socotite ca facute cu scutirea de raport.

Daca darurile sau legatele s-au facut la doi soti impreuna, din care numai unul este descendente cu drept de succesiune, partea daruita acestuia din urma este supusa raportului.

ART. 757

Raportul nu se poate face decat numai la succesiunea donatorului.

ART. 758

Coeredele este dator a raporta aceea ce parintele a cheltuit cu dansul dotandu-l*), procurandu-i vreo cariera, sau platindu-i datoriile.



--------

*) Dispozitiile privind dota fiind abrogate, termenul se refera la donatiile facute in vederea casatoriei.



ART. 759

Cheltuielile de nutriment, intretinere, educatie, de invatatura unui mestesug, cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte trebuincioase la intrarea in armata, cheltuielile de nunta si prezenturile*) obisnuite nu sunt supuse raportului.



---------

*) Daruri.



ART. 760

Imobilul care s-a pierdut din caz fortuit si fara greseala donatarului nu este supus raportului. (Cod civil 1018, 1102, 1156).

ART. 761

Daca inzestratorul ascendent plateste barbatului zestrea fara asigurari suficiente, fiica inzestrata va fi datoare a raporta numai actiunea in contra barbatului.



--------

Art. 761 este implicit abrogat drept urmare a abrogarii exprese a dispozitiilor art. 1223 - 1293 Cod civil prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



ART. 762

Fructele si interesele*) lucrurilor supuse raportului nu sunt debite decat din ziua deschiderii succesiunii. (Cod civil 482 si urm., 522 si urm., 651, 854, 1589).



---------

*) Dobanzi.



ART. 763

Legatarii si creditorii nu pot pretinde ca erezii sa faca raport. (Cod civil 757, 848).

ART. 764

Raportul se face sau in natura, sau scazandu-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport. (Cod civil 738, 739, 765 si urm., 772 si urm.).

ART. 765

Raportul se poate pretinde in natura pentru imobile; cand cel ce a primit imobilul l-a instrainat sau ipotecat, inaintea deschiderii succesiunii, raportul in natura nu este obligatoriu.

Raportul in acest caz se pretuieste dupa valoarea ce imobilul a avut in momentul deschiderii succesiunii. (Cod civil 651).

ART. 766

In orice caz, trebuie sa se tina socoteala donatarului de cheltuielile necesare si utile. (Cod civil 494, 539, 771, 1345).

ART. 767

Donatarul este raspunzator de toate degradarile si deteriorarile care au micsorat valoarea imobilului, prin faptul, culpa sau neglijenta sa. (Cod civil 998 si urm., 1342 si urm.).

ART. 768

Cand imobilul s-a instrainat de donatar, amelioratiunile si degradarile facute de cel ce l-a dobandit se vor tine in seama, conform cu dispozitiile celor doua articole precedente. (Cod civil 765 si urm.).

ART. 769

Cand raportul se face in natura, bunurile intra in masa succesiunii libere de toate sarcinile create de donatar; creditorii ipotecari insa, pot sa intervina la imparteala spre a nu se face raportul cu frauda drepturilor lor. (Cod civil 562, 785, 975, 976, 1015, 1019, 1770).



---------

Prevederile art. 769 nu se aplica imobilelor supuse regimului de carte funciara.

A se vedea:

- Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996;

- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 25); pentru aplicabilitatea acestui act normatov, a se vedea art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.



ART. 770

Cand un succesibil primeste, cu dispensa de raport, un dar care excede portiunea disponibila, raportul excedentului se face in natura, daca intoarcerea excedentului este posibila.

In caz contrar, daca excedentul trece peste jumatatea valorii imobilului, donatarul raporta imobilul in intregimea lui si preleva asupra mesei valoarea portiunii disponibile; daca aceasta portiune trece peste jumatatea valorii imobilului, donatarul poate tine imobilul in intregimea lui, ia insa mai putin din celelalte bunuri ale succesiunii, si recompenseaza pe coerezii sai, sau in bani, sau oricum altfel. (Cod civil 739, 741, 764 si urm., 794 si urm., 841 si urm.).

ART. 771

Coeredele care raporteaza imobilul in natura poate sa retina posesiunea pana la plata efectiva a sumelor ce-i sunt datorite pentru cheltuieli sau amelioratiuni. (Cod civil 766).

ART. 772

Raportul mobilelor se face luandu-se mai putin din celelalte bunuri ale succesiunii. El se calculeaza pe valoarea ce mobilele aveau in momentul facerii darului, dupa statul estimatiei*) anexat actului de dar; in lipsa acestui stat, dupa estimatia expertilor, facuta pe pretul cel mai just. (Cod civil 739, 764).



--------

*) Actul de evaluare.



ART. 773

Succesibilul care a primit bani face raportul luand mai putin din numerarul succesiunii.

La neajungere, donatarul poate sa nu raporteze numerarul dand echivalentul in mobile si, in lipsa acestora, in imobilele succesiunii. (Cod civil 764, 772).



Sectiunea III

Despre plata datoriilor



ART. 774

Coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proportie cu ce ia. (Cod civil 653, 775 si urm., 893, 896, 909, 1060).

ART. 775

Legatarul cu titlul universal contribuie deopotriva cu erezii, in proportie cu emolumentul sau. Cel particular nu contribuie. (Cod civil 896, 909).

ART. 776

Cand imobilele unei succesiuni sunt ipotecate special, pentru plata de rendite, fiecare din coerezi poate pretinde ca renditele sa fie platite si imobilele liberate inaintea formarii partilor.

Daca coerezii impart succesiunea in starea in care se gaseste, imobilele ipotecate se estima dupa aceeasi norma ca si celelalte imobile; capitalul renditei insa se scade din pretul imobilului. Eredele, in partea caruia s-a dat imobilele, ramane singur dator a plati rendita si garanteaza pe coerezii sai pentru aceasta plata. (Cod civil 1061, 1063 si urm.).



---------

Dispozitia din cuprinsul alin. 1 al art. 776 nu are aplicare, intrucat in dreptul nostru singurul contract de renta reglementat de Codul civil est acel de renta viagera, care, potrivit art. 1648, nu poate fi rascumparata.



ART. 777

Coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii, fiecare in proportie cu partea sa ereditara. (Cod civil 653, 774, 893, 1060).

ART. 778

Coeredele sau succesorul cu titlu universal care, din cauza ipotecii, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, are recurs, in contra celorlalti coerezi sau succesori cu titlu universal, numai pentru partea ce fiecare din ei era obligat a plati, chiar cand coeredele ce a desfacut datoria ar fi fost subrogat in drepturile creditorilor. Coeredele insa, ce a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, conserva facultatea de a cere plata creantelor sale personale, ca orice alt creditor al succesiunii. (Cod civil 713, 774 si urm., 893, 896, 902, 1106 si urm., 1674, 1746 si urm.).

ART. 779

Cand unul din coerezi sau succesori cu titlu universal este insolvabil, partea lui din datoria ipotecara se imparte intre toti ceilalti in proportie cu ce ia fiecare din succesiune. (Cod civil 788, 1053, 1667).

ART. 780

Titlurile executorii, obtinute in contra defunctului, sunt personal executorii si in contra eredelui. Cu toate acestea, creditorii nu pot urmari executia decat dupa opt zile de la notificarea acestor titluri facute persoanei, sau la domiciliul eredelui. (Cod civil 653, 731, si urm.).

ART. 781

Ei pot cere, in orice caz si in contra oricarui creditor, separatia patrimoniului defunctului de acela al eredelui. (Cod civil 782 si urm., 1743).

ART. 782

Acest drept nu poate fi exercitat cand, acceptandu-se eredele de debitor, s-a facut astfel novatiune in privinta creantei contra defunctului. (Cod civil 1128).

ART. 783

In privinta mobilelor, dupa trecerea de trei ani, dreptul este prescris. In privinta imobilelor, actiunea se poate exercita in tot timpul in care imobilele se gasesc in mana eredelui.



--------

Cu privire la prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial, a se vedea dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.



ART. 784

Creditorii eredelui nu pot cere separatia patrimoniilor in contra creditorilor succesiunii. (Cod civil 781).

ART. 785

Creditorii unui din compartitori, ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor, pot pretinde sa fie prezenti la imparteala, pot dar sa intervina cu spezele lor; nu pot insa sa atace o imparteala savarsita, afara numai de s-a facut in lipsa-le si fara sa se tina seama de opozitia lor. (Cod civil 731 si urm., 769, 974, 975, 976, 1825).



Sectiunea IV

Despre efectele impartelii si despre garantia partilor



ART. 786

Fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile care compun partea sa, sau care i-au cazut prin licitatie, si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii. (Cod civil 688, 740 si urm., 1388).

ART. 787

Coerezii sunt datori garanti unul catre altul numai despre tulburarile si evictiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii.

Garantia inceteaza cand o evictiune a fost exceptata anume, printr-o clauza expresa a actului de imparteala, sau cand evictiunea a fost cauzata din greseala eredelui. (Cod civil 788, 1337 si urm., 1351, 1399, 1741).

ART. 788

Fiecare din erezi este obligat, in proportie cu partea sa ereditara, a despagubi pe coeredele sau de paguba ce a suferit din cauza evictiunii.

Cand unul din coerezi va fi insolvabil, partea ce el este dator a contribui se va imparti intre eredele garantat si intre ceilalti coerezi. (Cod civil 779, 1053 si urm.).

ART. 789

Garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rendite dureaza numai cinci ani de la imparteala. Aceasta garantie inceteaza cand nesolvabilitatea a luat nastere in urma impartelii.



--------

Dispozitia art. 789 nu are aplicare, intrucat se refera numai la garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rente perpetue, iar singurul contract de renta, reglementat de Codul civil, este acel de renta viagera.



Sectiunea V

Despre desfiintarea sau resciziunea*) impartelii



---------

*) A se vedea nota de la art. 791.



ART. 790

Impartelile pot fi desfiintate pentru violenta sau dol.

Pentru o simpla omisiune a unuia din obiectele succesiunii nu se strica imparteala; se face numai un supliment de imparteala pentru obiectul omis. (Cod civil 796 si urm., 953, 955 si urm.).

ART. 791

Orice act, sub orice titlu, in urmarea carui a incetat indiviziunea intre erezi, este supus la actiunea de resciziune din articolul precedent.

Dupa imparteala, sau dupa actul care-i tine locul, actiunea de resciziune nu mai este admisa in contra tranzactiei facute asupra dificultatilor reale, ce prezinta primul act, chiar cand nu ar fi fost proces inceput asupra obiectului tranzactiei.



---------

Art. 791 trebuie socotit inaplicabil, data fiind inadvertenta dispozitiilor ce cuprinde. In cadrul acestor dispozitii, resciziunea pentru leziune este reglementata nu direct, ci numai prin referire la regulile articolului precedent. Dispozitiile art. 790 nu prevad insa decat desfiintarea impartelii pentru dol sau violenta, astfel incat aplicarea nu este cu putinta in cazul resciziunii pentru leziune.



ART. 792

Acela in contra carui s-a facut cererea de resciziune poate popri desfiintarea impartelii, dand reclamantului suplimentul din partea sa ereditara in numerar sau in natura.



---------

Articolul trebuie socotit ca inaplicabil pentru motivele aratate in nota de la art. 791.



ART. 793

Coeredele care a instrainat portiunea sa ereditara, in tot sau in parte, nu poate intenta actiunea de resciziune pentru dol sau violenta, daca instrainarea s-a facut in urma descoperirii dolului sau incetarii violentei. (Cod civil 959, 1190).



Sectiunea VI

Despre imparteala facuta de tata, de mama sau de alti ascendenti intre descendentii lor



ART. 794

Tatal, mama si ceilalti ascendenti pot face imparteala bunurilor lor intre fii si ceilalti descendenti. (Cod civil 770).

ART. 795

Aceasta imparteala se poate face prin acte intre vii, sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiuni intre vii si pentru testamente.

Imparteala facuta prin acte intre vii nu poate avea de obiect decat bunurile prezente. (Cod civil 659 si urm., 728 si urm.).

ART. 796

Daca toate bunurile, ce ascendentele a lasat la moartea sa, nu au fost cuprinse in imparteala, bunurile necuprinse se vor imparti conform cu legea. (Cod civil 669, 728).

ART. 797

Este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti*).

Actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctie. (Cod civil 790).



----------

*) Care au murit mai inainte.



---------

A se vedea si art. 654 Cod civil si nota de la acel articol.



ART. 798

Imparteala facuta de ascendent se poate ataca, cand ar rezulta dintr-insa sau dintr-alte acte ca, prin dispozitia facuta de ascendent, vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea legitima. (Cod civil 841 si urm.).

ART. 799

Copilul care, pentru cauza aratata la articolul precedent, ataca imparteala facuta de ascendent este dator a plati inainte cheltuielile estimatiei. Daca reclamatia nu este fondata, cheltuielile estimatiei si alte judecati vor fi in sarcina sa.



Titlul II

DESPRE DONATIUNI INTRE VII SI DESPRE TESTAMENTE



CAP. 1



ART. 800

Nimeni nu va putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament. (Cod civil 644, 794 si urm., 801 si urm., 813 si urm., 856 si urm.).

ART. 801

Donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste. (Cod civil 813 si urm., 829 si urm., 937).

ART. 802

Testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau. (Cod civil 856 si urm., 920 si urm.).

ART. 803

Substitutiile sau fideicomisele sunt prohibite; orice dispozitii prin care donatarul, eredele instituit sau legatarul va fi insarcinat de a conserva si a remite la o a treia persoana, va fi nula, chiar in privirea*) donatarului, a eredelui numit sau a legatarului. (Cod civil 804, 805, 812, 941).



--------

*) In privinta.



ART. 804

Este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul, ereditatea sau legatul, in cazul cand donatarul, eredele numit, sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi. (Cod civil 924 si urm.).

ART. 805

Este permisa asemenea dispozitia intre vii sau testamentara, prin care uzufructul se da la o persoana si proprietatea nuda la alta. (Cod civil 517 si urm.).



CAP. 2

Despre capacitatea de a dispune sau de a primi prin donatiune intre vii sau prin testament



ART. 806

Minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel, afara de exceptiile regulate la capitolul VII al acestui titlu. (Cod civil 807).



----------

Dispozitiile capitolului VII nu mai alcatuiesc exceptii de la regula art. 806, atat in ce priveste donatiile prin contractul de casatorie (deoarece dispozitiile art. 1223 - 1293 din Cod civil au fost abrogate) cat si in ce priveste donatiile facute intre soti in timpul casatoriei, deoarece potrivit art. 8 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, minorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta capacitatea de exercitiu deplina.

Potrivit art. 133 alin. 3 din Codul familiei minorul nu poate sa faca donatii nici chiar cu incuviintare.



ART. 807

Minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorele. (Cod civil 806, 809, 814).

ART. 808

Este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii.

Este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca ****** testatorului. (Cod civil 854).



-----------

1. In privinta momentului la care sunt recunoscute drepturile minorului, a se vedea Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice (art. 7).

2. In privinta persoanelor juridice, a se vedea art. 33 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.



ART. 809

Minorul de sasesprezece ani nu poate, prin testament, dispune in favoarea tutorelui sau.

Minorul, ajuns la majoritate, nu poate dispune nici prin donatiune intre vii, nici prin testament, in favoarea fostului sau tutore, daca socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primite.

Sunt exceptati in amandoua cazurile de mai sus ascendentii minorilor, care sunt sau au fost tutori ai lor. (Cod civil 807, 812).



---------

1. A se vedea art. 41 si 133 din Codul familiei;

2. Minorul devine major in conditiile prevazute de art. 8 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice.



ART. 810

Doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate*) si spiterii, care au tratat pe o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli.

Sunt exceptate:

1. Dispozitiile remuneratorii facute cu titlul particular; se va tine insa seama de starea dispunatorului si de serviciile facute.

2. Dispozitiile universale, in caz de rudenie pana la al patrulea grad inclusiv, afara numai daca mortul va avea erezi in linie dreapta si daca acela, in profitul caruia s-a facut dispozitia, nu este el chiar erede in linie dreapta.

Aceleasi reguli sunt aplicabile in privinta preotilor. (Cod civil 660 si urm., 812).



--------

*) Medici militari.



ART. 811

Dispozitiile intre vii sau prin testament, facute in favoarea ospiciilor, saracilor dintr-o comuna sau stabilimentelor de utilitate publica, nu pot avea efect decat daca sunt autorizate prin ordonante domnesti in urma avizului Consiliului de Stat. (Cod civil 817).



---------

1. Articolul 811 a fost modificat implicit de dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, cu privire la asociatii si fundatii, publicata in Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000.

2. A se vedea si:

- Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicata in Monitorul Oficial nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificarile ulterioare.

- Decretul nr. 478/1954 privitor la donatiunile facute statului, publicat in Buletinul Oficial nr. 46 din 10 decembrie 1954.



ART. 812

Dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor persoane interpuse.

Sunt reputate ca persoane interpuse tatal si mama, copiii si descendentii si sotul persoanei incapabile. (Cod civil 940, 941, 1200, 1202).



CAP. 3

Despre donatiunile intre vii



Sectiunea I

Despre forma si efectele donatiunilor intre vii



ART. 813

Toate donatiunile se fac prin act autentic. (Cod civil 1171 si urm., 1167, 1168).

ART. 814

Donatiunea nu obliga pe donator si nu va produce nici un efect decat din ziua in care va fi fost acceptata.

Acceptarea poate fi facuta sau in act, sau printr-un act autentic posterior, mai inainte insa de moartea celui ce daruieste; in acest din urma caz, donatiunea n-are efect decat din ziua din care se va fi comunicat donatorelui actul de acceptare. (Cod civil 820, 827).

ART. 815

Donatiunile facute unor minori sau unui interzis, se accepta de tutore sau de parinte.

Mama, cu toate ca tatal ar fi in viata, si ceilalti ascendenti, cu toate ca genitorii*) ar fi in viata, vor putea asemenea sa accepte donatiunea facuta minorelui si interzisului, desi ei n-ar avea calitatea de tutori. (Cod civil 820, 1166).



---------

*) Parintii.



---------

1. Textul art. 815 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare - Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949.

2. Potrivit art. 97 din Codul familiei, ambii parinti au aceleasi drepturi si obligatii in ce priveste pe copiii lor minori.



ART. 816

Surdo-mutul ce nu stie sa scrie nu poate accepta o donatiune decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea juridiara, dupa regulile stabilite pentru minori. (Cod civil 866).



----------

In conformitate cu dispozitiile art. 152 lit. a din Codul familiei, curatorul se numeste de autoritatea tutelara;



ART. 817

Donatiunile facute persoanelor morale nu pot fi acceptate decat prin ordonanta domneasca, data in urma avizului Consiliului de Stat.



-----------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 811.



ART. 818

Cand se daruiesc bunuri ce pot fi ipotecate, transcriptia actului ce contine donatiunea si acceptarea, ca si notificarea acceptarii facuta prin act separat, se va face la judecatoria a carei raza teritoriala sunt situate bunurile.



-----------

Art. 818 a fost implicit modificat prin Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de stat - Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 4 lit. m), abrogat ulterior prin Legea nr. 36/1995.



ART. 819

Lipsa transcriptiei poate sa fie invocata de orice persoane au interes la aceasta; se excepta insa persoanele obligate a starui sa se faca transcriptia, sau reprezentantii lor, asemenea si donatorul.

ART. 820

Minorii, interzisii, femeile maritate, in lipsa de acceptarea sau de transcriptia donatiunii, nu pot cere obiectele daruite; au insa, de se cuvine, recurs in contra tutorilor sau barbatilor.



-----------

Art. 820 a fost modificat implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata prin Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932 in sensul suprimarii din cuprinsul textului a termenilor "femeile maritate" si "sau barbatilor", care constituiau aplicarea in materia donatiunilor a regulii incapacitatii femeii maritate.



ART. 821

Donatiunea intre vii pentru bunurile viitoare este revocabila. (Cod civil 801, 965).

ART. 822

Este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului. (Cod civil 1006, 1010).

ART. 823

Este asemenea nula, daca s-a facut sub conditia de a se satisface datorii sau sarcini care nu existau la epoca donatiunii sau care nu erau aratate in actul de donatiune.

ART. 824

Cand donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un obiect cuprins in donatiune, sau de o suma determinata din bunurile daruite, daca moare, fara sa fi dispus de dansele, un asemenea obiect sau asemenea suma ramane erezilor donatorului.

ART. 825

Donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite, atat in cazul cand donatarul ar muri inaintea lui, cat si in cazul cand donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa.

Aceste stipulatii insa nu se pot face decat in favoarea donatorului.



---------

A se vedea:

- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 27); pentru aplicabilitatea acestui act normativ, a se vedea art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.

- Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.



ART. 826

Dispozitiile art. 821, 822, 823, 824 si 825 nu se aplica la donatiunea din capitolul VI si VII, dintr-acest titlu.

ART. 827

Orice act de donatiune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute intr-un act estimativ subsemnat de donator si donatar.

ART. 828

Donatorul nu este responsabil de evictiune catre donatar pentru lucrurile daruite.

Donatorul este responsabil de evictiune cand el a promis expres garantia.

Este asemenea responsabil cand evictiunea provine din faptul sau, cand este in chestiune o donatiune care impune sarcini donatorului; intr-acest caz insa, garantia este obligatorie numai pana la suma sarcinilor. (Cod civil 1337 si urm.).



Sectiunea II

Despre cazurile in care donatiunile se pot revoca



ART. 829

Donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, pentru ingratitudine si pentru nastere de copii in urma donatiunii. (Cod civil 801, 830 si urm., 937, 1011, 1020, 1021).

ART. 830

Cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca. (Cod civil 834, 855, 930, 1770).



--------

A se vedea nota de la art. 825.



ART. 831

Donatiunea intre vii se revoca pentru ingratitudine in cazurile urmatoare:

1. Daca donatarul a atentat la viata donatorului.

2. Daca este culpabil in privinta-i de delicte, cruzimi sau injurii grave.

3. Daca fara cuvant ii refuza alimente. (Cod civil 655, 930).

ART. 832

Revocarea pentru neindeplinirea conditiilor si pentru ingratitudine nu se face de drept niciodata. (Cod civil 1020).

ART. 833

Cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie facuta in termen de un an din ziua faptului, sau din ziua cand donatorul a cunoscut faptul.

Actiunea de revocare nu se poate intenta in contra erezilor donatarului, nici de erezii donatorului in contra donatarului, afara numai daca, in acest caz, actiunea s-a intentat de donator, sau donatorul a murit in anul in care se putea intenta actiunea.

ART. 834

Revocarea pentru ingratitudine nu poate infirma nici instrainarile facute de donatar, nici ipotecile sau alte sarcini reale, cu care el ar fi putut greva obiectul daruit; este neaparat ca acestea sa se fi facut inaintea inscriptiei extractului cererii de revocare pe marginea transcriptiei prescrisa prin art. 818.

In caz de revocare, donatarul se condamna a intoarce valoarea obiectelor instrainate, dupa estimatia ce li s-ar face in timpul cererii; se condamna asemenea a intoarce veniturile din ziua cererii. (Cod civil 854, 1770).

ART. 835

Donatiunile facute in favoarea maritagiului nu sunt revocabile pentru ingratitudine.

ART. 836

Orice donatiuni prin acte intre vii facute de persoane ce n-au copii sau descendenti existenti in timpul facerii lor, oricare ar fi valoarea acestor donatiuni si sub orice titlu s-ar fi facut, fie chiar donatiunea mutuala sau remuneratorie, fie in fine donatiunea in favoarea maritagiului facuta sotilor de oricare alta persoana, afara de ascendentii lor, sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil legitim, un postum, sau chiar cand a legitimat pe un copil natural, prin maritagiu subsecvent. (Cod civil 937).



---------

1. A se vedea, de asemenea, nota de la art. 825.

2. Distinctia dintre copil legitim sau legitimat si copil natural a fost in intregime inlaturata prin dispozitiile Codului familiei (art. 63), astfel incat textul art. 836 a fost modificat implicit in sensul ca donatiunile sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil din casatorie sau dinafara casatoriei, fie chiar postum (adica un copil nascut in urma ****** tatalui sau).



ART. 837

Revocarea se face si cand copilul donatorului sau al donatricei ar fi fost conceput in timpul donatiunii.

ART. 838

Donatiunea ramane revocata chiar cand donatorul ar fi intrat in posesia lucrurilor daruite si ar fi fost lasat in posesia acelor lucruri dupa nasterea fiului donatorului; donatarul posesor nu va fi obligat a restitui fructele de orice natura luate de el, decat in ziua in care i se va fi notificat nasterea fiului sau legitimarea sa prin casatorie subsecventa.



---------

Partea din text "sau legitimarea sa prin casatorie subsecventa" trebuie socotita implicit abrogata drept urmare a abrogarii institutiei legitimarii copiilor naturali prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



ART. 839

Orice clauze sau conventii, prin care donatorul ar renunta la revocarea donatiunii pentru nastere de fiu, este nula si fara nici un efect. (Cod civil 5, 968).

ART. 840

Prescriptia actiunii de revocare se implineste dupa 30 de ani de la nasterea fiului. (Cod civil 1863 si urm., 1890).



---------

Cu privire la prescriptia drepturilor la actiune care izvorasc, in acest caz, din revocarea de plin drept a donatiunii, a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.



CAP. 4

Despre partea disponibila a bunurilor si despre reductiune



Sectiunea I

Despre partea disponibila a bunurilor



ART. 841

Liberalitatile, fie facute prin acte intre vii, fie facute prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor dispunatorului daca la moarte-i lasa un copil legitim; peste o a treia parte, daca lasa doi copii; peste a patra parte, daca lasa trei sau mai multi. (Cod civil 664 si urm., 874 si urm., 939).



---------

Art. 841 a fost modificat implicit:

a) prin art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944, potrivit caruia libertatile facute de sotul predecedat nu vor putea trece peste jumatate din drepturile de mostenire prevazute de lege in favoarea sotului supravietuitor;

b) prin art. 63 din Codul familiei, care a inlaturat in intregime orice deosebire cu privire la situatia copiilor din casatorie sau din afara casatoriei.



ART. 842

Sunt cuprinsi in articolul precedent sub nume de copii, descendentii de orice grad. (Cod civil 670 si urm.).

ART. 843

Liberalitatile, prin acte intre vii sau prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor, daca in lipsa de descendenti, defunctul lasa tata si mama sau peste trei sferturi, daca lasa numai pe unul din parinti.



--------

Textul art. 843 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 134/1947 pentru modificarea art. 843 din Codul civil si coordonarea, prin interpretare a dispozitiilor sale, cu prevederile art. 673 din acelasi cod - Monitorul Oficial nr. 91 din 22 aprilie 1947.



ART. 844

Daca dispozitia prin acte intre vii sau prin testament, constituie un uzufruct sau o rendita viagera, a carei valoare trece peste cantitatea disponibila, erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile.

ART. 845

Valoarea bunurilor instrainate unui succesibil in linie dreapta, cu sarcina unei rendite viagere sau cu rezerva de uzufruct va fi socotita in portiunea disponibila si excedentele, de este, se va trece in masa succesiunii. Imputatia si raportul nu pot fi cerute de succesibilul in linie dreapta care a consimtit la aceste instrainari. (Cod civil 738, 751 si urm., 841, 1167).

ART. 846

Cantitatea disponibila poate fi data in tot sau in parte, sau prin acte intre vii sau prin testament, copiilor sau altor succesibili ai donatorului, fara ca donatarul sau legatarul, ce vine la succesiune, sa fie supus la raport, daca in dispozitie se zice expres, ca ceea ce s-a dat este peste partea sa.

Declaratia ca darul sau legatul este peste partea succesibilului se poate face sau in actul ce contine dispozitia, sau in urma, cu formele dispozitiilor intre vii, sau testamentare.



Sectiunea II

Despre reductiunea donatiunilor si a legatelor



ART. 847

Liberalitatile prin act sau intre vii sau prin testament, cand vor trece peste partea disponibila, vor fi reduse la aceasta parte. (Cod civil 841 si urm., 1641).

ART. 848

Reductiunea liberalitatilor intre vii nu va putea fi ceruta decat numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau de cei care infatiseaza drepturile lor. (Cod civil 763, 841 si urm., 855, 974).

ART. 849

Partea disponibila se calculeaza cu chipul urmator: pe langa bunurile ce a lasat donatorul sau testatorul in momentul ****** sale, se adauga prin calcul si bunurile de care a dispus prin donatiuni intre vii, dupa starea lor din momentul donatiunii si dupa valoarea ce au avut in momentul ****** donatorului. Din aceasta masa de bunuri, scazandu-se datoriile, pe ceea ce va ramanea se calculeaza partea disponibila, dupa numarul si calitatea erezilor. (Cod civil 752, 766 si urm., 772).

ART. 850

Intai se vor reduce dispozitiile testamentare; cand bunurile cuprinse in aceste dispozitii nu vor mai fi, atunci numai se va face reductiunea donatiunilor.

Reductiunea va incepe de la cea din urma donatiune, dupa savarsirea acesteia se va trece indata la cea a doua dupa dansa, si asa pe rand pana la cea mai veche donatiune.

ART. 851

Cand donatiunea intre vii, supusa la reductiune, s-a facut la unul din cei cu drept de mostenire, acesta va putea scadea partea cu care ar trebui sa se reduca donatiunea, din partea ce i s-ar cuveni ca erede in bunurile nedisponibile, daca aceste bunuri sunt de aceeasi natura cu cele daruite. (Cod civil 765, 770).

ART. 852

Se vor reduce cu analogie*) atat legatele universale cat si cele particulare, fara distinctie. (Cod civil 888 si urm., 899 si urm.).



---------

*) Proportional cu valoarea lor.



ART. 853

Cand testatorul va declara ca un legat sa fie platit preferandu-se celorlalte, acest legat nu va fi supus la reductiune, decat dupa ce valoarea celorlalte legate nu va implini rezerva legala. (Cod civil 847).

ART. 854

Donatarul va restitui fructele portiunii ce trece peste partea disponibila, din momentul ****** donatorului. (Cod civil 522 si urm., 762, 890).

ART. 855

Donatarul este obligat, daca a alienat bunurile daruite, sa faca in urma raportul excedentului peste portiunea disponibila, dupa valoarea lucrurilor din timpul ****** disponentului. (Cod civil 848).



CAP. 5

Despre dispozitiile testamentare



Sectiunea I

Reguli generale pentru forma testamentelor



ART. 856

Orice persoana este capabila de a face testament, daca nu este poprita de lege. (Cod civil 800, 802, 806 si urm., 887).

ART. 857

Doua sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia persoane. (Cod civil 886, 938).

ART. 858

Un testament poate fi sau olograf, sau facut prin act autentic, sau in forma mistica. (Cod civil 802, 868 si urm.).



----------

A se vedea si:

- Statutul Casei de Economii si Consemnatiuni, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 888/1996, publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 22 octombrie 1996, modificata prin Legea nr. 146/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 173 din 29 iulie 1997.



ART. 859

Testamentul olograf nu este valabil decat cand este scris in tot, datat si subsemnat de mana testatorului. (Cod civil 886).

ART. 860

Testamentul autentic este acela care s-a adeverit de judecatoria competenta. (Cod civil 886).



-----------

A se vedea si:

- Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 861-863

(Abrogate prin Legea nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea si legalizarea inscrisurilor, pentru investirea cu data certa si legalizarea copiilor de pe inscrisuri).

ART. 864

Cand testatorul va voi sa faca un testament mistic sau secret, trebuie neaparat sa-l iscaleasca, sau ca l-a scris el insusi, sau ca a pus pe altul a-l scrie.

Hartia in care s-au scris dispozitiile testatorului sau hartia care serveste de plic, de va fi, se va strange si se va sigila.

Testatorul va prezenta judecatoriei competente testamentul strans si pecetluit, precum s-a zis, sau il va strange si-l va pecetlui inaintea judecatoriei.

Testatorul va declara ca dispozitiile din acea hartie este testamentul sau, scris si iscalit de el insusi, sau scris de altul si iscalit de testator.

Cand testatorul, din cauza de boala, va fi in neposibilitate fizica de a se prezenta inaintea judecatoriei, atunci prezentarea testamentului, pecetluirea lui si declaratia sus-mentionata, se vor face inaintea judecatorului, numit de judecatorie pentru acest sfarsit.

Judecatoria, sau judecatorul numit, va face actul de subscriptie*) pe hartia in care s-a scris testamentul, sau pe hartia care serveste de plic.

Acest act se va subscrie atat de testator, cat si de judecatorie sau judecator.

Toata lucrarea de mai sus nu va putea fi intrerupta de nici o alta operatie; cand testatorul, din o cauza posterioara subsemnarii testamentului, va declara ca nu poate subsemna subscriptia**), aceasta declaratie se va trece in subscriptie. (Cod civil 858, 886).



----------

*) Proces verbal de suprascriere.

**) Proces verbal de suprascriere.



ART. 865

Acei care nu stiu sau care nu pot citi si scrie nu pot face testament in forma mistica.

ART. 866

Cand testatorul nu poate vorbi, dar stie a scrie, atunci declaratia ca testamentul este al sau o va face in scris in capul actului de subscriptie*) inaintea judecatorului numit, sau inaintea judecatoriei.

Judecatoria sau judecatorul numit va constata in actul de subscriptie*) declaratia testatorului.



------------

*) Proces verbal de suprascriere.



ART. 867

In cazurile cand se numeste un judecator, el va comunica procesul sau verbal judecatoriei, care va legaliza actul de subscriptie sau testamentul.



Sectiunea II

Despre regulile speciale asupra formelor catorva testamente



ART. 868

Testamentele militarilor si ale indivizilor intrebuintati in armata sunt in orice tara valabil facute in prezenta unui cap de batalion sau de escadron, sau in prezenta oricarui alt ofiter superior, asistat de doi martori, sau in prezenta a doi comisari de razboi, sau in prezenta unui din comisari asistat de doi martori. (Cod civil 886).



----------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 874.



ART. 869

Sunt asemenea, daca testatorul este bolnav sau ranit, valabil facute in prezenta capului ofiterului de sanatate asistat de comandantul militar, insarcinat cu politia ospiciului. (Cod civil 886).



----------

A se vedea nota de la art. 810, cu privire la ofiterii de sanatate. In prezent art. 869 trebuie inteles ca se refera la medicul militar sef al spitalului.



ART. 870

Dispozitiile articolelor precedente nu sunt admisibile decat in privinta acelor ce sunt in expeditie militara, sau in cuartier, sau in garnizoana afara din teritoriul roman, sau prizonieri la inamici, fara ca cei ce sunt in cuartier sau in garnizoana inauntrul tarii sa poata profita de aceasta latitudine, de nu se gasesc in o cetate asediata, sau in alte locuri ale caror porti sa fie inchise si comunicatiile intrerupte din cauza razboiului. (Cod civil 886).

ART. 871

Testamentul facut in forma mai sus aratata este nul dupa sase luni de la intoarcerea testatorului intr-un loc unde are libertatea de a testa cu formele ordinare.

ART. 872

Testamentul facut intr-un loc care este scos din comunicatie din cauza ciumei sau altei boli contagioase, se poate face inaintea unui membru al consiliului municipal, asistat de doi martori. (Cod civil 886).

ART. 873

Testamentul mentionat in articolul precedent este nul dupa trecerea de sase luni de la deschiderea comunicatiilor cu locul unde se gaseste testatorul, sau dupa sase luni de la trecerea sa intr-un loc unde comunicatiile nu sunt intrerupte. (Cod civil 886).

ART. 874

Testamentele facute pe mare in timp de voiaj sunt valabile:

Pe corabii si alte bastimente ale tarii, cand sunt facute in prezenta ofiterului comandant al bastimentului, sau in lipsa-i in prezenta acelui ce-l inlocuieste dupa ordinea serviciului, insa si unul si altul asistati de ofiterul de administratie, sau de ofiterul ce indeplineste functiunile acestuia.

Pe bastimentele de comert, cand sunt facute in prezenta scribului bastimentului sau in prezenta acelui ce-l inlocuieste, insa si unul si altul asistati de capitanul sau de patronul, sau in lipsa-le, de acei ce-i inlocuiesc.

In toate cazurile, functionarii in prezenta caror se fac aceste testamente vor fi asistati de catre doi martori. (Cod civil 886).



----------

Termenii folositi in art. 874 si urm. pentru desemnarea functiilor la care se refera aceste dispozitii nu mai sunt in concordanta, in cea mai mare parte, cu functiile si denumirile legale in vigoare.



ART. 875

Pe bastimentele statului, testamentul capitanului, sau acela al ofiterului insarcinat cu administratia, pe bastimentele de comert, testamentul capitanului, al patronului, sau al scribului se pot face in prezenta acelora ce, in ordinea serviciului, vin dupa dansii, conformandu-se pentru celelalte formalitati cu dispozitiile articolului precedent. (Cod civil 886).

ART. 876

In toate cazurile, testamentele mentionate in cele doua articole precedente se vor face fiecare in doua exemplare originale. (Cod civil 886)

ART. 877

Daca bastimentul intra intr-un port strain, unde se gaseste un agent d-ai tarii, functionarii, in prezenta carora s-a facut testamentul, sunt datori sa depuna unul din exemplarele originale, inchis si pecetluit in mainile acestui agent, care-l va trimite Ministerului de Interne, spre a fi inaintat la grefa judecatoriei domiciliului testatorului. (Cod civil 886).

ART. 878

Dupa intoarcerea bastimentului in tara, fie in portul armamentului*), fie in orice alt port, cele doua exemplare originale ale testamentului inchise si pecetluite sau exemplarul original ramas, daca dupa articolul precedent celalalt a fost depus in cursul voiajului, vor fi date la biroul comandantului de port**), care le va trimite fara intarziere Ministerului de Interne, ce va face depozitul conform articolului precedent. (Cod civil 886).



----------

*) Portul de inscriere al vasului.

**) Organ portuar.



ART. 879

Se va inscrie pe marginea rolului bastimentului*) numele testatorului, mentionandu-se despre remiterea originalelor testamentului in mainile agentului, sau la biroul comandantului de port**). (Cod civil 886).



----------

*) Rolul de echipaj.

**) Organ portuar.



ART. 880

Testamentul nu va fi reputat ca facut pe mare, desi s-ar fi facut in cursul voiajului, daca in timpul in care s-a fost facut, bastimentul s-ar fi apropiat de un tarm strain unde s-ar afla un agent al Romaniei. In acest caz testamentul nu este valabil decat daca s-a facut dupa formele prescrise de legea Romaniei, sau dupa acelea intrebuintate in tara unde a fost facut. (Cod civil 886).

ART. 881

Dispozitiile de mai sus se aplica si la testamentele pasagerilor, care nu fac parte din echipaj. (Cod civil 808).

ART. 882

Testamentul facut pe mare cu formele articolului 874 nu este valabil decat daca testatorul moare pe mare, sau dupa trei luni de la intoarcerea lui pe uscat, intr-un loc unde ar fi putut sa-l refaca cu formele ordinare. (Cod civil 886).

ART. 883

Testamentul facut pe mare nu va putea cuprinde nici o dispozitie in favoarea ofiterilor bastimentului, daca dansii nu sunt rude cu testatorul. (Cod civil 808, 886).

ART. 884

Testamentele cuprinse in articolele precedente ale prezentei sectiuni vor fi subscrise de testatori si de ofiterii publici, in prezenta caror s-au facut.

Daca testatorul declara ca nu stie sau nu poate subscrie, se face mentiune de declaratia sa si de cauza ce l-a impiedicat de a subscrie.

In cazurile in care se cere asistenta de doi martori, testamentul va fi subscris cel putin de unul dintr-insii si se va face mentiune de cauza ce a impiedicat pe celalalt de a subscrie. (Cod civil 886).

ART. 885

Romanul ce s-ar afla in tara straina va putea face testamentul sau, sau in forma olografa, sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul.

ART. 886

Formalitatile la care sunt supuse deosebitele testamente prin dispozitiile prezentei sectiuni si acelea ale sectiunii precedente se vor observa sub pedeapsa de nulitate. (Cod civil 859 si urm., 868 si urm., 874 si urm.).



Sectiunea III

Despre institutia de mostenitori si despre legate in genere



ART. 887

Se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva, sau de unul sau mai multe obiecte determinate. (Cod civil 802, 856, 888 si urm., 894 si urm., 899 si urm.).



Sectiunea IV

Despre legatul universal



ART. 888

Legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa moarte-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale.

ART. 889

Cand testatorul are erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la acestia punerea in posesiune a bunurilor cuprinse in testament. (Cod civil 653, 895, 899).

ART. 890

Legatarul universal are drept a pretinde fructele bunurilor cuprinse in testament, din ziua cererii in judecata, sau din ziua in care eredele a consimtit a-i da legatul.

ART. 891

Cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la justitie posesiunea bunurilor cuprinse in testament.



--------

Art. 891 a fost modificat implicit prin Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 7 decembrie 1960. Ulterior, acest decret a fost abrogat prin Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995, care prevede in acest caz procedura eliberarii certificatului de mostenitor de catre notarul public.



ART. 892

Testamentul olograf sau mistic, inainte de a fi executat, se va prezenta tribunalului judetean in a carui raza teritoriala s-a deschis succesiunea.

Presedintele va constata prin proces verbal deschiderea testamentului si starea in care l-a gasit si va ordona depunerea lui la grefa tribunalului. (Cod civil 859, 864 si urm.).



---------

Textul art. 892 a fost modificat implicit prin art. 9 al Decretului nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala, in sensul ca atributiile prevazute de dispozitiile art. 892 se exercitau de catre notarul de stat; in prezent, aceste atributii revin notarului public, in conformitate cu Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 893

Legatarul universal, care va veni la mostenire in concurs cu un erede rezervatar, este obligat la datoriile si sarcinile succesiunii personal pana in concurenta partii sale, si ipotecar pentru tot. (Cod civil 550, 777, 841 si urm., 896, 909).



Sectiunea V

Despre legatele unei fractiuni de mostenire



ART. 894

Acest legat poate avea de obiect o fractiune a mostenirii, precum jumatate, a treia parte sau toate imobilele sau toate mobilele, sau o fractiune din imobile sau mobile.

Orice alt legat este singular. (Cod civil 887, 899).

ART. 895

Legatarul unei fractiuni de ereditate va cere posesiunea de la erezii rezervatari, in lipsa acestora de la legatarii universali, iar in lipsa si acestora din urma, de la ceilalti erezi legitimi. (Cod civil 653, 659, si urm., 841 si urm., 888).

ART. 896

Legatarul unei fractiuni din ereditate este obligat la sarcinile si datoriile succesiunii testatorului, personal, in proportie cu partea sa si ipotecar pentru tot. (Cod civil 550, 777, 893, 909).

ART. 897

Legatarul universal, sau acela al unei fractiuni a succesiunii, nu se poate pune in posesiunea legatului, fara a se face, dupa cererea lui, un inventar al bunurilor ce compun legatul, de judecatoria in ocolul*) careia s-a deschis succesiunea.

Legatarul, care va primi a intra in posesiunea bunurilor fara inventar, va fi obligat a plati toate debitele succesiunii, chiar de ar fi mai mari decat averea lasata de testator. (Cod civil 704, si urm., 713, 888 si urm., 894 si urm.).



-----------

*) Raza teritoriala.



-----------

Textul art. 897 a fost implicit modificat prin Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala - Buletinul Oficial nr. 2 din 22 ianuarie 1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 7 decembrie 1960, in sensul ca inventarul bunurilor urmeaza sa fie intocmit de notarul de stat; in prezent, aceste atributii revin notarului public, in conformitate cu Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 898

Legatarul unei fractiuni de mostenire poate pretinde fructele din ziua cererii in judecata, sau din ziua in care i s-a oferit de buna voie darea legatului. (Cod civil 890, 895).



Sectiunea VI

Despre legatele singulare



ART. 899

Orice legat pur si simplu da legatarului, din ziua ****** testatorului, un drept asupra lucrului legat, drept transmisibil erezilor si reprezentantilor sai.

Cu toate acestea, legatul singular nu va putea intra in posesia lucrului legat, nici a pretinde fructele sau interesele*), decat in ziua in care a facut cererea in judecata sau din ziua in care predarea legatului i s-a incuviintat de buna voie. (Cod civil 485, 522 asi urm., 894).



---------

*) Dobanzile.



ART. 900

Interesele) si fructele lucrului legat devin ale legatarului din momentul ****** testatorului, si daca dansul n-a facut cerere inaintea justitiei:

1. cand testatorul a declarat expres in testament ca voieste a urma astfel;

2. cand s-a legat drept alimente o rendita viagera sau o pensie.



-------------

A se vedea si:

- Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 901

Cheltuielile cererii pentru predare sunt in sarcina succesiunii, fara ca cu aceasta sa se poata reduce rezerva legala.

In caz cand testatorul ar ordona altfel prin testament, se va urma dupa vointa lui.

ART. 902

Erezii testatorului sau orice alta persoana obligata a plati un legat sunt personal datori a-l achita, fiecare in proportie cu partea ce ia din succesiune.

Sunt datori ipotecari pentru tot, pana in concurenta valorii imobilelor ce detin. (Cod civil 774 si urm., 893, 896, 905).

ART. 903

Lucrul legat se va preda cu accesoriile necesare, in starea in care se gasea la moartea donatorului*). (Cod civil 465, 468 si urm., 482 si urm., 904, 923, 927, 1325).



---------

*) Prin termenul "donator", textul articolului se refera in realitate la testator.



ART. 904

Cand cel ce a dat legat un imobil, a marit in urma acest imobil prin alte achizitii, aceste achizitii, si de ar fi alaturea cu imobilele, nu pot fi socotite ca parte a legatului, de nu se face o noua dispozitie pentru aceasta.

Infrumusetarile si constructiile noi, facute asupra fondului legat, fac parte dintr-insul.

Asemenea face parte din legat adausul ce testatorul a facut unui loc inchis, intinzand ingradirile sale.

ART. 905

Daca inaintea testamentului sau in urma, lucrul legat a fost ipotecat pentru datoria succesiunii, sau chiar pentru alta datorie, sau supus dreptului de uzufruct, acela ce este dator a da legatul, nu este tinut a libera lucrul de aceasta sarcina, afara numai daca testatorul l-a obligat expres la aceasta. (Cod civil 551, 775).

ART. 906

Cand testatorul, stiind, a dat legat lucrul altuia, insarcinatul cu acel legat este dator a da, sau lucrul in natura sau valoarea lui din epoca ****** testatorului.

ART. 907

Cand testatorul, nestiind, a legat un lucru strain, legatul este nul.

ART. 908

Cand legatul dat este un lucru nedeterminat, insarcinatul cu legatul nu este obligat a da un lucru de calitatea cea mai buna, nu poate oferi insa nici lucrul cel mai rau. (Cod civil 1103).

ART. 909

Legatarul singular nu este obligat a plati datoriile succesiunii. (Cod civil 847 si urm., 1746 si urm.).



Sectiunea VII

Despre executorii testamentari



ART. 910

Testatorul poate numi unul sau mai multi executori testamentari.



---------

A se vedea si:

- art. 75 alin. 1 si 2 si art. 83 alin. 3 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 911

El poate sa le dea de drept in posesiune, toata sau parte numai din averea sa mobila, pentru un timp care nu va trece peste un an de la moartea sa. (Cod civil 653, 889, 891, 912).

ART. 912

Eredele poate sa-i scoata din posesiune, oferindu-le sume indestulatoare pentru plata legatelor de lucruri mobile, sau justificand ca a platit aceste legate.

ART. 913

Acela ce nu se poate obliga nu poate fi nici executor testamentar. (Cod civil 915, 950).

ART. 914

Femeia maritata nu poate fi executoare testamentara, decat cu consimtamantul barbatului.

Daca ea este separata de bunuri, sau prin contractul de maritaj, sau prin sentinta judecatoreasca, va putea deveni executoare testamentara, cu consimtamantul barbatului sau cu autorizatia justitiei in caz de refuz din parte-i.



--------

Dispozitiile art. 914 au fost abrogate implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.



ART. 915

Minorele nu poate fi executor testamentar, chiar cu autorizatia tutorelui. (Cod civil 913, 950).



--------

Textul art. 915 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare - Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949.



ART. 916

Executorii testamentari vor cere punerea pecetilor*), daca sunt si erezi minori, interzisi sau absenti**).

Ei vor starui a se face inventarul bunurilor succesiunii in prezenta eredelui prezumtiv, sau in lipsa-i, dupa ce i s-au facut chemarile legiuite***).

Ei vor cere vinderea miscatoarelor in lipsa de suma indestulatoare pentru plata legatelor.

Ei vor ingriji ca testamentele sa se execute si, in caz de contestatie asupra executiei, ei pot sa intervina ca sa sustina validitatea lor.

Ei sunt datori, dupa trecere de un an de la moartea testatorului, a da socoteala despre gestiunea lor. (Cod civil 472 si urm., 557 si urm, 809 si urm., 819, 854 si urm.).



--------

*) Sigilii.

**) Disparuti.

***) Dupa ce a fost citat.



--------

Aplicarea sigiliilor si inventarierea se fac potrivit art. 70-73 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 917

Dreptul executorului testamentar nu trece la erezii sai.

ART. 918

Daca sunt mai multi executori testamentari care au primit aceasta sarcina, unul singur va putea lucra in lipsa-le.

Ei vor fi responsabili solidar de a da socoteala de miscatoarele ce li s-au incredintat, afara numai daca testatorul a despartit functiile lor si daca fiecare din ei s-a marginit in ceea ce i s-a incredintat. (Cod civil 1039 si urm.).

ART. 919

Cheltuielile facute de executorul testamentar pentru punerea pecetilor*) pentru inventar, pentru socoteli si alte cheltuieli relative la functiunile sale sunt in sarcina succesiunii.



--------

*) Sigilii.



Sectiunea VIII

Despre revocarea testamentelor si despre caducitatea lor



ART. 920

Un testament nu poate fi revocat, in tot sau in parte, decat sau prin un act legalizat de judecatoria competenta, care act va cuprinde mutarea vointei testatorului, sau prin un testament posterior. (Cod civil 802).



--------

Prin expresia "act legalizat de judecatoria competenta", textul art. 920 se refera la actul notarial. A se vedea si Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.



ART. 921

Testamentul posterior care nu revoca anume pe cel anterior, nu desfiinteaza din acesta, decat numai acele dispozitii care sunt necompatibile sau contrarii cu acelea ale testamentului posterior.

ART. 922

Revocarea facuta prin testamentul posterior va avea toata validitatea ei, cu toate ca acest act a ramas fara efect din cauza necapacitatii eredelui, sau a legatarului, sau din cauza ca acestia nu au voit a primi ereditatea.

ART. 923

Orice instrainare a obiectului legatului, facuta cu orice mod sau conditie, revoca legatul pentru tot ce s-a instrainat, chiar cand instrainarea va fi nula, sau cand obiectul legat va fi reintrat in starea testatorului. (Cod civil 903 si urm.).

ART. 924

Orice dispozitie testamentara devine caduca, cand acela in favoarea caruia a fost facuta a murit inaintea testatorului.

ART. 925

Orice dispozitie testamentara, facuta sub conditie suspensiva, cade cand eredele sau legatarul a murit inaintea indeplinirii conditiei. (Cod civil 1004 si urm., 1019).

ART. 926

Dispozitia testamentara, facuta de la un timp inainte nu opreste pe eredele numit sau pe legatar de a avea un drept dobandit din momentul ****** testatorului. (Cod civil 899, 1017 si urm.).

ART. 927

Legatul va fi caduc, daca lucrul legat a pierit de tot din viata testatorului. (Cod civil 1091, 1156).

ART. 928

Orice dispozitie testamentara cade cand eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil a o primi. (Cod civil 686, 808 si urm.).



---------

Incapacitatea de a primi dispozitia testamentara prevazuta de art. 928 este reglementata de art. 808 si 810 Cod civil.



ART. 929

Cand din dispozitiile testamentare va rezulta ca cugetul testatorului a fost de a da legatarilor dreptul la totalitatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat, ia totalitatea; iar de primesc mai multi legatari, legatul se imparte intre ei, fara a se scadea partile legatarilor necapabili, sau ale acelora care n-au primit legatul, sau care au murit inaintea testatorului. (Cod civil 808 si urm., 1057 si urm.).



--------

Cu privire la "legatari incapabili" a se vedea nota de la art. 928.



ART. 930

Aceleasi cauze care, dupa art. 830 si dupa cele dintai doua dispozitii ale art. 831, autoriza cererea de revocare a donatiunilor intre vii, vor fi primite si la cererea revocarii dispozitiilor testamentare.

ART. 931

Daca cererea de revocare este intemeiata pe o injurie grava, facuta memoriei testatorului, actiunea va trebui sa fie intentata in curs de un an din ziua delictului. (Cod civil 833).



CAP. 6

Despre donatiuni facute sotilor prin contractul de maritagiu



ART. 932

Donatiunile facute sotilor sau unuia dintr-insii, prin contractul de maritagiu, nu sunt supuse la nici o formalitate.



--------

Dispozitia art. 932 a devenit inaplicabila ca urmare a abrogarii titlului IV din cartea III a Codului civil, "Despre contractul de casatorie si despre drepturile respective ale sotilor", prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



ART. 933

Donatorul poate, in cazul articolului precedent, sa dea donatiune si bunurile sale viitoare.

Donatorul in asemenea caz nu mai poate dispune gratuit de bunurile sale.

Cand donatorul supravietuieste sotilor sau sotului donatar, donatiunea este revocabila.



--------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 932.



ART. 934

Prin contractul de maritagiu, se poate face cumulativ donatiunea bunurilor prezente si viitoare, sau a unei parti numai dintr-aceste bunuri, cu indatorirea insa de a se anexa actului un stat de datoriile si sarcinile existente, la care este supus donatorul in momentul donatiunii. In acest caz donatarul este liber sa se lepede la moartea donatorului de bunurile viitoare si sa opreasca numai pe cele prezente.



--------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 932.



ART. 935

Daca statul de care se face mentiune in articolul precedent, nu s-a anexat actului ce continea donatiunea bunurilor prezente si viitoare, donatarul nu poate decat sau a accepta sau a se lepada de donatiune in intregul ei.

Cand accepta, nu poate cere decat bunurile existente la moartea donatorului, si este supus la toate datoriile si sarcinile succesiunii.



--------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 932.



CAP. 7

Despre dispozitiile dintre soti, facute sau in contractul de maritagiu sau in timpul maritagiului



ART. 936

Sotii pot prin contractul de maritagiu sa-si faca reciproc, sau numai unul altuia, orice donatiune vor dori.



---------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 932.



ART. 937

Orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila.

Revocarea se poate cere de femeie, fara nici o autorizatie.

O asemenea donatiune nu este revocabila pentru ca in urma s-au nascut copii. (Cod civil 801, 829, 936).



--------

1. Dispozitia alin. 2 din art. 937, care constituia o exceptie de la regula generala a incapacitatii femeii maritate, a fost implicit abrogata prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata prin Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.

2. Donatiunile intre soti pot avea ca obiect numai bunurile proprii. A se vedea, in acest sens, art. 30 din Codul familiei.

3. A se vedea, de asemenea:

- Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.

- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 32); pentru aplicabilitatea acestui act normativ, a se vedea art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.



ART. 938

Sotii nu pot, in timpul maritagiului, sa-si faca, nici prin acte intre vii, nici prin testament, vreo donatiune mutuala si reciproca printr-unul si acelasi act. (Cod civil 857).

ART. 939

Barbatul sau femeia care, avand copii dintr-alt maritagiu, va trece in al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea darui sotului din urma decat o parte egala cu partea legitima a copilului ce a luat mai putin, si fara ca, nici intr-un caz, donatiunea sa treaca peste cuartul bunurilor.



----------

Cu privire la aplicarea dispozitiei art. 939 a se vedea si Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.



ART. 940

Sotii nu pot sa-si daruiasca indirect mai mult decat s-a aratat mai sus.

Orice donatiune, deghizata sau facuta unei persoane interpuse, este nula. (Cod civil 812, 939, 941).

ART. 941

Sunt reputate persoane interpuse copiii ce sotul donatar are din alt maritaj, asemenea sunt reputate si rudele sotului donatar, la a caror ereditate acesta este chemat in momentul donatiunii. (Cod civil 812, 940).



Titlul III

DESPRE CONTRACTE SAU CONVENTII



CAP. 1

Dispozitii preliminare



ART. 942

Contractul este acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic. (Cod civil 962, 969 si urm.).

ART. 943

Contractul este bilateral sau sinalagmatic cand partile se obliga reciproc una catre alta. (Cod civil 1020, 1179).

ART. 944

Contractul este unilateral, cand una sau mai multe persoane se obliga catre una sau mai multe persoane, fara ca acestea din urma sa se oblige.

ART. 945

Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj. (Cod civil 812, 947, 1639, 1646, 1859).

ART. 946

Contractul gratuit sau de binefacere este acela in care una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte. (Cod civil 813 si urm., 1561).

ART. 947

Contractul cu titlu oneros este comutativ, atunci cand obligatia unei parti este echivalentul obligatiei celeilalte.

Contractul este aleatoriu cand echivalentul depinde, pentru una sau toate partile, de un eveniment incert. (Cod civil 1635).



CAP. 2

Despre conditiile esentiale pentru validitatea conventiilor



ART. 948

Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt:

1. capacitatea de a contracta;

2. consimtamantul valabil al partii ce se obliga;

3. un obiect determinat;

4. o cauza licita. (Cod civil 949 si urm., 953 si urm., 962 si urm., 966 si urm.).



--------

In legatura cu conditiile esentiale pentru validarea actelor juridice, a se vedea si art. 34 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



Sectiunea I

Despre capacitatea partilor contractante



ART. 949

Poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege. (Cod civil 948, 950-952, 1163, 1164, 1167, 1190, 1666).



---------

A se vedea si art. 6-8 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



ART. 950

Necapabili de a contracta sunt:

1. minorii;

2. interzisii;

3. (Abrogat prin Legea pentru ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932);

4. in genere toti acei caror legea le-a prohibit oarecare contracte.



----------

A se vedea si:

- Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare (art. 9 - 11);

- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105, 124, 129, 133, 147);

- Codul muncii - Legea nr. 10/1972, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972 (art. 7), cu modificarile ulterioare;

- Art. 45 alin. (4) din Constitutia Romaniei, adoptata la 8 decembrie 1991.



ART. 951

Minorele nu poate ataca angajamentul sau pentru cauza de necapacitate, decat in caz de leziune. (Cod civil 1157-1160, 1162-1164).



----------

Art. 951 a fost modificat implicit prin art. 25 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, care precizeaza ca, de la data intrarii in vigoare a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, aplicarea dispozitiilor legale referitoare la actiunea in anulare pentru leziune se restrange la minorii care, avand virsta de 14 ani impliniti, incheie singuri, fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui, acte juridice pentru a caror validitate nu se cere si incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, daca aceste acte le pricinuiesc vreo vatamare. Potrivit aceluiasi text, actele juridice, ce se incheie de minorii care nu au implinit varsta de 14 ani, sunt anulabile pentru incapacitate, chiar daca nu exista leziune.

Totodata, minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund pentru fapta lor ilicita decat daca se dovedeste ca au lucrat cu discernamant.



ART. 952

Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor. (Cod civil 949, 950).



---------

Textul art. 952 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata prin Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.



Sectiunea II

Despre consimtamant



ART. 953

Consimtamantul nu este valabil, cand este dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol. (Cod civil 948, 954 si urm.).



--------

A se vedea Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992, art. 81.



ART. 954

Eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei.

Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala, pentru care s-a facut conventia. (Cod civil 953, 961, 993, 1092, 1167, 1190, 1712).

ART. 955

Violenta in contra celui ce s-a obligat este cauza de nulitate, chiar cand este exercitata de alta persoana decat aceea in folosul carei s-a facut conventia. (Cod civil 953, 956-959, 961, 1167, 1190, 1203).

ART. 956

Este violenta totdeauna cand, spre a face pe o persoana a contracta, i s-a insuflat temerea, rationabila dupa dansa, ca va fi expusa persoana sau averea sa unui rau considerabil si prezent.

Se tine cont in aceasta materie de etate, de sex si de conditia persoanelor. (Cod civil 953, 955, 957-959, 961, 1167, 1190, 1203).

ART. 957

Violenta este cauza de nulitate a conventiei si cand s-a exercitat asupra sotului sau a sotiei, asupra descendentilor si ascendentilor. (Cod civil 953, 956, 958, 959, 961, 1167, 1190-1203).

ART. 958

Simpla temere reverentiara, fara violenta, nu poate anula conventia. (Cod civil 953, 956, 957, 959, 1167, 1190, 1203).

ART. 959

Conventia nu poate fi atacata pentru cauza de violenta daca, dupa incetarea violentei, conventia s-a aprobat, expres sau tacit, sau daca a trecut timpul defipt de lege pentru restitutiune*). (Cod civil 953, 956-958, 961, 1167, 1190, 1203).



----------

*) Pentru exercitarea dreptului la actiunea in anulare.



----------

Cu privire la prescriptia dreptului la actiunea in anulare, a se vedea nota 1 de la art. 1900.



ART. 960

Dolul este o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene, intrebuintate de una din parti, sunt astfel, incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat.

Dolul nu se presupune. (Cod civil 953, 961, 1167, 1190, 1203, 1638).

ART. 961

Conventia facuta prin eroare, violenta sau dol, nu este nula de drept, ci da loc numai actiunii de nulitate. (Cod civil 1900 si urm.).



Sectiunea III

Despre obiectul conventiilor



ART. 962

Obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga. (Cod civil 948, 954, 963-965, 971, 972, 1018, 1026-1033, 1074-1075).

ART. 963

Numai lucrurile ce sunt in comert*) pot fi obiectul unui contract. (Cod civil 476 si urm., 647, 965, 1310, 1844).



-----------

*) In circuitul civil.



-----------

A se vedea, in acest sens:

- Nota 1 de la art. 475;

- Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991, art. 31;

- Legea nr. 112/1995 privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatie de locuinta trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noiembrie 1995, art. 9 alin. 6.



ART. 964

Obligatia trebuie sa aiba de obiect un lucru determinat, cel putin in specia sa.

Cantitatea obiectului poate fi necerta, de este posibila determinarea sa.

ART. 965

Lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei.

Nu se poate face renuntare la o succesiune ce nu este deschisa, nici se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in chestiune. (Cod civil 702, 821, 1526).



Sectiunea IV

Despre cauza conventiilor



ART. 966

Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect. (Cod civil 948, 954, 967, 968, 1347, 1349, 1352).

ART. 967

Conventia este valabila, cu toate ca cauza nu este expresa.

Cauza este prezumata pana la dovada contrarie.

ART. 968

Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice. (Cod civil 5, 728, 1008, 1636, 1689).



CAP. 3

Despre efectul conventiilor



Sectiunea I

Dispozitii generale



ART. 969

Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.

Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege. (Cod civil 970 si urm.).

ART. 970

Conventiile trebuie executate cu buna-credinta.

Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.

ART. 971

In contractele ce au de obiect translatia proprietatii, sau unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimtamantului partilor, si lucrul ramane in rizico-pericolul dobanditorului, chiar cand nu i s-a facut traditiunea lucrului. (Cod civil 1079 si urm., 1156, 1295, 1406, 1479 si urm.).



--------

1. In cazurile anume prevazute de dispozitii normative speciale, care constituie derogari de la regula generala a art. 971, proprietatea nu se transmite prin simplul consimtamant al partilor.

2. In ce priveste transmiterea dreptului de proprietate imobiliara, a se vedea si:

- Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 17 alin. 1), si Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 4 si 5); pentru aplicabilitatea acestor acte normative, a se vedea art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 21 martie 1996.

- Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 21 martie 1996.



ART. 972

Daca lucrul ce cineva s-a obligat succesiv a da la doua persoane este mobil, persoana pusa in posesiune este preferita si ramane proprietara, chiar cand titlul sau este cu data posterioara, numai posesiunea sa fie de buna-credinta. (Cod civil 1846, 1899, 1909).



Sectiunea II

Despre efectul conventiilor in privinta persoanelor a treia



ART. 973

Conventiile n-au efect decat intre partile contractante. (Cod civil 969, 974, 975, 976, 1175, 1554).

ART. 974

Creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care ii sunt exclusiv personale. (Cod civil 558, 699, 732, 769, 780 si urm., 848, 1825, 1843).

ART. 975

Ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. (Cod civil 562, 699, 769, 785).

ART. 976

Cu toate acestea, sunt datori, pentru drepturile enuntate la titlul succesiunii, acela al contractelor de maritaj si drepturilor respective ale sotilor, sa se conformeze cu regulile cuprinse intr-insele. (Cod civil 650-799, 975).



--------

1. Dispozitiile art. 1223-1293 Cod civil, care alcatuiesc titlul IV din cartea a III-a "Despre contractul de casatorie si despre drepturile respective ale sotilor" au fost abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

2. A se vedea si Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992, a art. 80 lit. a.



Sectiunea III

Despre interpretarea conventiilor



ART. 977

Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor.

ART. 978

Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, iar nu in acela ce n-ar putea produce nici unul.

ART. 979

Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului.

ART. 980

Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul. (Cod civil 583, 607, 610, 970, 1359, 1450 si urm.).

ART. 981

Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul. (Cod civil 970).

ART. 982

Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din actul intreg.

ART. 983

Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga. (Cod civil 1312).

ART. 984

Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta, oricat de generali ar fi termenii cu care s-a incheiat.

ART. 985

Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia, nu se poate sustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de drept in cazurile neexprese.



CAP. 4

Despre cvasi-contracte



ART. 986

Cvasi-contractul este un fapt licit si voluntar, din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce intre parti. (Cod civil 1198).



-------

A se vedea Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992, art. 104-106.



ART. 987

Acela care, cu vointa, gere*) interesele altuia, fara cunostinta proprietarului, se obliga tacit a continua gestiunea ce a inceput si a o savarsi, pana ce proprietarul va putea ingriji el insusi. (Cod civil 988 si urm., 1198, 1532, 1539 si urm.).



--------

*) Administreaza.



ART. 988

Gerantul este obligat, cu toate ca stapanul a murit inaintea savarsirii afacerii, a continua gestiunea pana ce eredele va putea lua directiunea afacerii. (Cod civil 1539).

ART. 989

Gerantul este obligat a da gestiunii ingrijirea unui bun proprietar. (Cod civil 1801 si urm., 1540).

ART. 990

Gerantul nu raspunde decat numai de dol, daca fara interventia lui, afacerea s-ar fi putut compromite. (Cod civil 715, 989, 1540).

ART. 991

Stapanul ale carui afaceri au fost bine administrate este dator a indeplini obligatiile contractate in numele sau de gerant, a-l indemniza de toate acele ce el a contractat personalmente si a-i plati toate cheltuielile utile si necesare ce a facut. (Cod civil 1547 si urm.).

ART. 992

Cel ce, din eroare sau cu stiinta, primeste aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit. (Cod civil 954, 993, 997, 1092, 1198, 1588).



--------

Cu privire la prescriptia dreptului la actiune in cazul imbogatirii fara just temei a se vedea nota de la art. 1886.



ART. 993

Acela care, din eroare, crezandu-se debitor, a platit o datorie, are drept de repetitiune in contra creditorului.

Acest drept inceteaza cand creditorul, cu buna-credinta, a desfiintat titlul sau de creanta; dar atunci cel ce a platit are recurs in contra adevaratului debitor. (Cod civil 992, 1092, 1588, 1638).

ART. 994

Cand cel ce a primit plata a fost de rea-credinta, este dator a restitui atat capitalul, cat si interesele*) sau fructele din ziua platii.



---------

*) Dobanzile.



ART. 995

Cand lucrul platit nedebit era un imobil sau un mobil corporal, cel ce l-a primit cu rea-credinta este obligat a-l restitui in natura, daca exista, sau valoarea lucrului daca a pierit sau s-a deteriorat chiar in cazuri fortuite, afara numai de va proba ca la aceste cazuri ar fi fost expus lucrul fiind si in posesiunea proprietarului.

Cel care a primit lucrul, cu buna-credinta, este obligat a-l restitui, daca exista, dar este liberat prin pierderea lui, si nu raspunde de deteriorari. (Cod civil 960, 1083, 1156).

ART. 996

Cand cel ce a primit lucrul cu rea-credinta l-a instrainat, este dator a intoarce valoarea lucrului din ziua cererii in restitutiune.

Cand cel care l-a primit era de buna-credinta, nu este obligat a restitui decat numai pretul cu care a vandut lucrul. (Cod civil 1095, 1611, 1899).

ART. 997

Acela carui se face restitutiunea, trebuie sa despagubeasca pe posesorul chiar de rea-credinta de toate cheltuielile facute pentru conservarea lucrului, sau care au crescut pretul lui. (Cod civil 991, 1574, 1730 pct. 4).



CAP. 5

Despre delicte si cvasi-delicte



--------

A se vedea si Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturile de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245/1 octombrie 1992, art. 107-116.



ART. 998

Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. (Cod civil 767, 1014, 1162, 1198, 1435, 1483, 1902).

ART. 999

Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa. (Cod civil 998).

ART. 1000

Suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra.

Tatal si mama, dupa moartea barbatului, sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce locuiesc cu dansii.

Stapanii si comitentii, de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat.

Institutorii si artizanii, de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor, in tot timpul ce se gasesc sub a lor priveghere.

Tatal si mama, institutorii si artizanii sunt aparati de responsabilitatea aratata mai sus, daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil. (Cod civil 1471, 1487).



--------

1. In legatura cu art. 1000 alin. 1 a se vedea si:

- Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 26 august 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 355 din 31 iulie 2000.

- Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata in Monitorul Oficial nr. 78 din 18 februarie 1998.

2. In legatura cu art. 1000 alin. 2, partea din text "dupa moartea barbatului" a fost abrogata implicit prin art. 16, 21 si 105 ale Constitutiei din 1948 care a instituit egalitatea in drepturi intre sexe. A se vedea si art. 25 din Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare.



ART. 1001

Proprietarul unui animal, sau acela are se serveste cu dansul, in cursul serviciulul, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scapat.

ART. 1002

Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie.

ART. 1003

Cand delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt tinute solidar pentru despagubire. (Cod civil 918, 1039 si urm.)



CAP. 6

Despre deosebitele specii de obligatii



Sectiunea I

Despre obligatiile conditionale



& 1. Despre conditie in genere si despre deosebitele sale specii



ART. 1004

Obligatia este conditionala cand perfectarea ei depinde de un eveniment viitor si necert. (Cod civil 925, 926, 1017, 1019, 1770).

ART. 1005

Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului.

ART. 1006

Conditia potestativa este aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment, pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla, sau poate sa-l impiedice. (Cod civil 822, 1010).

ART. 1007

Conditia mixta este aceea care depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane.

ART. 1008

Conditia imposibila sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibita de lege, este nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dinsa. (Cod civil 5, 620, 728, 839, 1009 si urm., 1492).

ART. 1009

Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sub aceasta conditie sa fie nula.

ART. 1010

Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga. (Cod civil 1006).

ART. 1011

Implinirea conditiei trebuie sa se faca astfel cum au inteles partile sa fie facuta. (Cod civil 970. 977 si urm.).

ART. 1012

Cind obligatia este contractata sub conditia sa un eveniment oarecare se va intampla intr-un timp fixat, conditia este considerata ca neindeplinita, daca timpul a expirat fara ca evenimentul sa se intample.

Cind timpul nu este fixat, conditia nu este considerata ca cazuta, decat cind este sigur ca evenimentul nu se va mai intampla.

ART. 1013

Cind obligatia este contractata sub conditia ca un eveniment n-are sa se intample, intr-un timp defipt, aceasta conditie este indeplinita, daca timpul a expirat, fara ca evenimentul sa se fi intamplat; este asemenea indeplinita, daca inaintea termenului este sigur ca evenimentul nu se va mai intampla; daca nu este timp determinat, conditia este indeplinita numai cand va fi sigur ca evenimentul n-are sa se mai intample.

ART. 1014

Conditia este reputata ca indeplinita, cind debitorul obligat, sub aceasta conditie, a impiedicat indeplinirea ei.

ART. 1015

Conditia indeplinita are efect din ziua in care angajamentul s-a contractat. Daca creditorul a murit inaintea indeplinirii conditiei, drepturile sale trec erezilor sai. (Cod civil 653).

ART. 1016

Creditorul poate, inaintea indeplinirii conditiei, sa exercite toate actele conservatoare dreptului sau.



& 2. Despre conditia suspensiva



ART. 1017

Obligatia, sub conditie suspensiva, este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului. (Cod civil 1004, 1012 si urm., 1022, 1115 pct. 5, 1296, 1770, 1885).

ART. 1018

Cind obligatia este contractata sub o conditie suspensiva, obiectul conventiei ramane in rizico-pericolul debitorului, care s-a obligat a-l da, in caz de indeplinire a conditiei.

Daca obiectul a pierit, in intregul sau, fara greseala debitorului, obligatia este stinsa.

Daca obiectul s-a deteriorat, fara greseala debitorului, creditorul este obligat a-l lua in starea in care se gaseste, fara scadere de pret.

Daca obiectul s-a deteriorat, prin greseala debitorului, creditorul are dreptul sa ceara desfiintarea obligatiei, sau sa ia lucrul in starea in care se gaseste, cu daune interese. (Cod civil 999, 1081 si urm., 1020, 1156).



& 3. Despre conditia rezolutorie



ART. 1019

Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert.

Ea nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor a restitui aceea ce a primit, in caz de neindeplinire a evenimentului prevazut in conditie. (Cod civil 1012 si urm., 1091, 1296, 1320, 1365, 1770).

ART. 1020

Conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau. (Cod civil 830, 832, 943, 1075, 1081 si urm., 1012 si urm., 1021, 1101, 1320, 1365, 1439).

ART. 1021

Intr-acest caz, contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate. (Cod civil 1020).



Sectiunea II

Despre obligatia cu termen



ART. 1022

Termenul se deosebeste de conditie, pentru ca el nu suspenda angajamentul, ci numai amana executarea. (Cod civil 1004 si urm., 1101, 1115 pct. 4, 1146, 1581, 1584).

ART. 1023

Aceea ce se datoreste cu termen nu se poate cere inaintea termenului, dar ceea ce se plateste inainte nu se mai poate repeti. (Cod civil 1092, 1572, 1581, 1584, 1616, 1649).

ART. 1024

Termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca nu rezulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favoarea creditorului.

ART. 1025

Debitorul nu mai poate reclama beneficiul termenului, cind este cazut in deconfitura*), sau cand, cu fapta sa, a micsorat sigurantele ce prin contract daduse creditorului sau. (Cod civil 1323).



-----------

*) Insolvabilitatea unui debitor care nu este comerciant.



Sectiunea III

Despre obligatiile alternative



ART. 1026

Debitorul unei obligatii alternative este liberat prin predarea unuia din doua lucruri ce erau cuprinse in obligatie. (Cod civil 964).

ART. 1027

Alegerea o are debitorul, daca nu s-a acordat expres creditorului. (Cod civil 983).

ART. 1028

Debitorul se poate libera predand sau pe unul sau pe altul din lucrurile promise; nu poate insa sili pe creditor a primi parte dintr-insul si parte dintr-altul. (Cod civil 1100, 1101).

ART. 1029

Obligatia este simpla, desi contractata cu mod alternativ, daca unul din doua lucruri promise nu poate fi obiectul obligatiei.

ART. 1030

Obligatia alternativa devine simpla, daca unul din lucrurile promise piere, sau nu mai poate fi predat din orice alta cauza, si chiar cand aceasta s-a intamplat din greseala debitorului. Pretul acestui lucru nu poate fi oferit in locu-i.

Daca amandoua lucrurile au pierit, insa unul dintr-insele prin greseala debitorului, el va plati pretul celui care a pierit in urma. (Cod civil 1156, 1311).

ART. 1031

Cand, in cazul prevazut de articolul precedent, alegerea este, prin conventie, lasata creditorului si numai unul din lucruri a pierit, daca lucrul a pierit fara greseala debitorului, creditorul va lua pe cel ramas; daca a pierit prin greseala debitorului, creditorul poate cere sau lucrul ramas, sau pretul aceluia ce a pierit, daca amandoua lucrurile au pierit prin greseala debitorului, creditorul, dupa alegerea sa, poate sa ceara pretul unuia din ele; daca insa numai unul din ele a pierit prin greseala debitorului, creditorul nu poate cere decat pretul acestui lucru.

ART. 1032

Daca amandoua lucrurile au pierit, fara greseala debitorului, obligatia este stinsa.

ART. 1033

Aceleasi principii se aplica, cand obligatia alternativa cuprinde mai mult de doua lucruri.



Sectiunea IV

Despre obligatiile solidare



& 1. Despre solidaritatea intre creditori



ART. 1034

Obligatia este solidara intre mai multi creditori, cind titlul creantei da anume drept fiecarui din ei a cere plata in tot a creantei si cind plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor. (Cod civil 1059, 1064).

ART. 1035

Poate debitorul plati la oricare din creditorii solidari, pe cat timp nu s-a facut impotriva-i cerere in judecata din partea unuia din creditori.

Cu toate acestea remisiunea facuta de unul din creditorii solidari, nu elibereaza pe debitor decat pentru partea acelui creditor. (Cod civil 1064, 1138 si urm.).

ART. 1036

Actul care intrerupe prescriptia in privinta unuia din creditorii solidari, profita la toti creditorii. (Cod civil 643, 1045, 1051, 1872).

ART. 1037

Creditorul solidar, care a primit toata datoria, este tinut a imparti cu ceilalti cocreditori, afara numai de va proba ca obligatia este contractata numai in interesul sau. (Cod civil 1034 si urm., 1053, 1054).

ART. 1038

Creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, in toate actele care pot avea de efect conservarea obligatiei. (Cod civil 1036, 1056).



& 2. Despre obligatia solidara intre debitori



ART. 1039

Obligatia este solidara din partea debitorilor, cind toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrans pentru totalitate, si ca plata facuta de unul din debitori libereaza si pe ceilalti catre creditor. (Cod civil 1059, 1062 si urm., 1136, 1140 si urm., 1155, 1551, 1872).

ART. 1040

Debitorii solidari se pot obliga sub diferite modalitati, adica: unii pur, altii sub o conditie si altii cu termen. (Cod civil 1004 si urm., 1022).

ART. 1041

Obligatia solidara nu se prezuma, trebuie sa fie stipulata expres; aceasta regula nu inceteaza decat numai cand obligatia solidara are loc de drept, in virtutea legii. (Cod civil 918, 1062 si urm., 1520, 1543, 1551, 1571, 1662, 1666 si urm., 1671).

ART. 1042

Creditorul unei obligatii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fara ca debitorul sa poata opune beneficiul de diviziune. (Cod civil 1039, 1065, 1662 si urm.).

ART. 1043

Actiunea intentata contra unuia din debitori nu popreste pe creditor de a exercita asemenea actiune si in contra celorlalti debitori.

ART. 1044

Daca lucrul debit a pierit din culpa unui sau mai multor debitori solidari, ceilalti debitori nu raman liberati de obligatia de a plati pretul lucrului, dar nu sunt raspunzatori pentru daune.

Debitorii care au intarziat de a plati sunt in culpa.

Creditorul nu poate cere daune decat numai in contra debitorilor in culpa. (Cod civil 1018, 1081, 1156).

ART. 1045

Actiunea intentata in contra unuia din debitori intrerupe prescriptia in contra tuturor debitorilor. (Cod civil 1036, 1872).

ART. 1046

Cererea de dobanda facuta in contra unuia din debitorii solidari face a curge dobanda in contra tuturor debitorilor. (Cod civil 1088).

ART. 1047

Codebitorul solidar, in contra caruia creditorul a intentat actiune, poate opune toate exceptiile care ii sunt personale, precum si acelea care sunt comune tuturor debitorilor.

Debitorul actionat nu poate opune acele exceptii care sunt curat personale ale vreunui din ceilalti codebitori. (Cod civil 1065 si urm., 1136 si urm., 1148, 1155, 1653, 1681).

ART. 1048

Cand unul din debitori devine erede unic al creditorului, sau cand creditorul devine unic erede al unui din debitori, confuziunea nu stinge creanta decat pentru partea debitorului sau a creditorului. (Cod civil 1154).

ART. 1049

Creditorul, care consimte a se imparti datoria in privinta unuia din codebitori, conserva actiunea solidara in contra celorlalti debitori, dar cu scazamintul partii debitorului, pe care l-a liberat de solidaritate. (Cod civil 1050, 1064, 1141).

ART. 1050

Creditorul care primeste separat partea unuia din debitori, fara ca in chitanta sa-si rezerve solidaritatea sau drepturile sale in genere, nu renunta la solidaritate decat in privinta acestui debitor.

Nu se intelege ca creditorul a renuntat la solidaritate in favoarea unui debitor, cand primeste de la el o suma egala cu partea ce e dator, daca chitanta nu zice ca acea suma este primita pentru partea debitorului.

Asemenea, din simpla cerere in judecata formata in contra unuia din debitori pentru partea sa, daca, acesta n-a aderat la cerere*) sau daca nu s-a dat o sentinta de condamnatiune, nu se prezuma renuntarea la solidaritatea in favoarea acelui debitor. (Cod civil 1049).



---------

*) Prin termenii "n-a aderat la cerere" trebuie sa se inteleaga "nu a recunoscut pretentiile formulate prin cerere".



ART. 1051

Creditorul, care primeste separat si fara rezerva solidaritatii portiunea unuia din codebitori din venitul renditei sau in dobanzile unei datorii solidare, nu pierde solidaritatea decat pentru venitul si dobanda trecuta, iar nu si pentru cele viitoare, nici pentru capital, afara daca plata separata nu s-a urmat in curs de 10 ani consecutivi.

ART. 1052

Obligatia solidara, in privinta creditorului, se imparte de drept intre debitori; fiecare din ei nu este dator unul catre altul decat numai partea sa. (Cod civil 778, 1057 si urm.).

ART. 1053

Codebitorul solidar care a platit debitul in totalitate nu poate repeti de la ceilalti decat numai de la fiecare partea sa.

Daca unul dintre codebitori este nesolvabil, atunci pierderea cauzata de nesolvabilitatea acestuia se imparte cu analogie*) intre ceilalti codebitori solvabili si intre acela care a facut plata. (Cod civil 1052, 1054, 1667).



---------

*) In mod proportional.



ART. 1054

Cand creditorul a renuntat la solidaritate, in favoarea unul sau mai multi din debitori, daca unul sau mai multi din ceilalti codebitori devin nesolvabili, partea acestora se va imparti cu analogie*) intre toti ceilalti codebitori, cuprinzandu-se si acei care au fost descarcati de solidaritate. (Cod civil 779, 1668).



---------

*) In mod proportional.



ART. 1055

Daca datoria solidara era facuta numai in interesul unuia din debitorii solidari, acesta in fata cu ceilalti codebitori raspunde pentru toata datoria caci, in raport cu el, ei nu sant priviti decat ca fidejusori. (Cod civil 1669 si urm., 1674).

ART. 1056

Codebitorul solidar reprezinta pe ceilalti codebitori in toate actele care pot avea de efect stingerea sau imputinarea obligatiei. (Cod civil 1038, 1039, si urm., 1140, 1155).



Sectiunea V

Despre obligatiile divizibile si nedivizibile



ART. 1057

Obligatia este nedivizibila cand obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face in parti nici materiale nici intelectuale. (Cod civil 1052, 1060 si urm., 1695, 1476, 1872).

ART. 1058

Obligatia este inca nedivizibila, cand obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate.

ART. 1059

Solidaritatea contractata nu da unei obligatii caracterul de nedivizibilitate. (Cod civil 1034 si urm.).



& 1. Despre efectele obligatiei divizibile



ART. 1060

Obligatia primitoare de diviziune trebuie sa se execute intre creditor si debitor ca si cum ar fi nedivizibila. Divizibilitatea nu se aplica decit in privinta erezilor lor, care nu pot cere creanta, sau care nu sunt tinuti de a o plati decat in proportie cu partile lor ereditare. (Cod civil 653, 774 si urm., 893, 896, 918, 1052, 1061, 1072, 1101, 1611, 1695).

ART. 1061

Principiul din articolul precedent nu se aplica in privinta erezilor debitorului:

1. cand debitul are de obiect un corp cert;

2. cand unui din erezi este insarcinat singur, prin titlu, cu executarea obligatiei;

3. cand rezulta sau din natura obligatiei, sau din aceea a lucrului ce ea are de obiect, sau din scopul ce partile isi au propus prin contract, ca intentia lor a fost ca debitul sa nu se poata achita in parti.

In cel dintai caz, eredele, care poseda lucrul debit, poate fi actionat pentru totalitate, ramanandu-i recurs in contra celorlalti erezi.

In cel de al doilea caz, numai eredele insarcinat cu plata debitului, si in cel de al treilea caz, fiecare erede poate fi actionat pentru totalitate, ramanandu-i recurs in contra coerezilor sai. (Cod civil 776 si urm., 977, 1011, 1026 si urm., 1058, 1062 si urm., 1611, 1695, 1746).



& 2. Despre efectele obligatiei nedivizibile



ART. 1062

Fiecare din cei care au contractat impreuna un debit nedivizibil este obligat pentru totalitate, cu toate ca obligatia nu este contractata solidar. (Cod civil 1039 si urm., 1059, 1017, 1611, 1695).

ART. 1063

Sunt obligati asemenea in tot si erezii aceluia care a contractat obligatia nedivizibila. (Cod civil 653, 776 si urm., 908).

ART. 1064

Fiecare din erezii creditorului poate pretinde in totalitate executarea obligatiei nedivizibile.

Un singur erede nu poate face remisiunea totalitatii debitului, nu poate primi pretul in locul lucrului.

Daca unul din erezi a remis singur debitul sau a primit pretul lucrului, coeredele sau nu poate pretinde lucrul nedivizibil decat cu scaderea partii eredelui, care a facut remisiunea sau care a primit pretul. (Cod civil 1034 si urm., 1042, 1049 si urm., 1138 si urm., 1611).

ART. 1065

Eredele debitorului, fiind chemat in judecata pentru totalitatea obligatiei, poate cere un termen ca sa puna in cauza si pe coerezii sai, afara numai daca debitul va fi de natura a nu putea fi achitat decat de eredele tras in judecata, care atunci poate sa fie osindit singur, ramanandu-i recurs in contra coerezilor. (Cod civil 774, 777, 1042 si urm., 1071).



Sectiunea VI

Despre obligatiile cu clauza penala



ART. 1066

Cauza penala este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru executarea unei obligatii, se leaga a da un lucru in caz de neexecutare din parte-i. (Cod civil 1087, 1708).



--------

In legatura cu inadmisibilitatea clauzei penale in cazul contractului de imprumut, a se vedea Legea nr. 313/1879 pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte, publicata in Monitorul Oficial nr. 40 din 20 februarie 1879.



ART. 1067

Nulitatea obligatiei principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligatiei principale. (Cod civil 1008).

ART. 1068

Creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau indeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligatiei principale. (Cod civil 1078, 1079).

ART. 1069

Clauza penala este o compensatie a daunelor interese, ce creditorul sufera din neexecutarea obligatiei principale.

Nu poate dar creditorul cere deodata si penalitatea si obiectul obligatiei principale, afara daca penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla intarziere a executarii. (Cod civil 1075 si urm., 1081 si urm., 1087).

ART. 1070

Penalitatea poate fi imputinata de judecator, cand obligatia principala a fost executata in parte. (Cod civil 1087, 1101).

ART. 1071

Cand obligatia principala, contractata cu o clauza penala, este nedivizibila, penalitatea este debita prin contraventia unuia singur din erezi, si se va putea cere sau in totalitate, in contra aceluia care a comis contraventia sau de la fiecare erede in proportie cu partea sa ereditara, iar ipotecar pentru tot.

Acela din erezi care a platit are recurs in contra eredelui din faptul caruia s-a indeplinit conditia penalitatii. (Cod civil 653, 774 si urm., 1062 si urm.).

ART. 1072

Cand obligatia principala contractata cu o clauza penala este divizibila, nu ramane supus la penalitate decat acel erede al debitorului care a calcat legamantul, si acesta numai pentru partea la care este tinut in obligatia principala, fara a avea creditorul vreo actiune in contra acelora care au executat obligatia principala.

Aceasta regula primeste exceptie in cazul cand cugetul partilor a fost ca plata obligatiei principale sa nu poata fi facuta in parti, si unul din coerezi a impiedicat executarea obligatiei pentru totalitate. In acest caz creditorul poate cere de la acesta penalitatea intreaga, iar de la ceilalti coerezi numai partea lor ereditara, ramanand recursul ce au in contra eredelui care a impiedicat executarea obligatiei. (Cod civil 1061).



CAP. 7

Despre efectele obligatiilor



ART. 1073

Creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare. (Cod civil 1021, 1074 si urm., 1081 si urm., 1084).

ART. 1074

Obligatia de a da cuprinde pe aceea de a preda lucrul si de a-l conserva pana la predare.

Lucrul este in rizico-pericolul creditorului, afara numai cand debitorul este in intarziere; in acest caz rizico-pericolul este al debitorului. (Cod civil 942, 1079 si urm., 1081 si urm., 1156, 1314 si urm., 1391, 1406, 1479 si urm.).

ART. 1075

Orice obligatie de a face sau de a nu face se schimba in dezdaunari, in caz de neexecutare din partea debitorului. (Cod civil 1801 si urm.).

ART. 1076

Creditorul poate cere a se distrui*) ceea ce s-a facut, calcandu-se obligatia de a nu face si poate cere a fi autorizat a distrui*) el insusi, cu cheltuiala debitorului, afara de dezdaunari.



--------

*) Distruge.



ART. 1077

Nefiind indeplinita obligatia de a face, creditorul poate asemenea sa fie autorizat de a o aduce el la indeplinire, cu cheltuiala debitorului.

ART. 1078

Daca obligatia consista in a nu face, debitorul, care a calcat-o, este dator de a da despagubire pentru simplul fapt al contraventiei. (Cod civil 1079, 1081 si urm.).

ART. 1079

Daca obligatia consista in a da sau in a face, debitorul se va pune in intarziere prin o notificare ce i se va face prin tribunalul domiciliului sau.

Debitorul este de drept in intarziere:

1. in cazurile anume determinate de lege;

2. cand s-a contractat expres ca debitorul va fi in intarziere la implinirea termenului, fara a fi necesitatea de notificare;

3. cand obligatia nu putea fi indeplinita decat in un timp determinat, ce debitorul a lasat sa treaca.

ART. 1080

Diligenta ce trebuie sa se puna in indeplinirea unei obligatii este totdeauna aceea a unui bun proprietar.

Aceasta regula se aplica cu mai mare sau mai mica rigoare in cazurile anume determinate de aceasta lege. (Cod civil 541, 715, 989, 1018, 1429, 1479, 1540, 1564, 1566, 1599, 1633, 1691).

ART. 1081

Daunele nu sint debite decat atunci cand debitorul este in intarziere de a indeplini obligatia sa, afara numai de cazul cand lucrul ce debitorul era obligat de a da sau a face, nu putea fi dat nici facut decat intr-un timp oarecare ce a trecut. (Cod civil 1075, 1079, 1321).

ART. 1082

Debitorul este osandit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligatiei, sau pentru intarzierea executarii, cu toate ca nu este rea-credinta din parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza straina, care nu-i poate fi imputata.

ART. 1083

Nu poate fi loc la daune-interese cand, din o forta majora sau din un caz fortuit, debitorul a fost poprit de a da sau a face aceea la care se obligase, sau a facut aceea ce-i era poprit. (Cod civil 1082, 1156, 1435, 1475, 1624, 1625).

ART. 1084

Daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind in genere pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit, afara de exceptiile si modificarile mai jos mentionate.

ART. 1085

Debitorul nu raspunde decat de daunele-interese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute la facerea contractului, cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau. (Cod civil 960).

ART. 1086

Chiar in cazul cind neexecutarea obligatiei rezulta din dolul debitorului, daunele-interese nu trebuie sa cuprinda decat aceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei. (Cod civil 960, 1084).

ART. 1087

Cand conventia cuprinde ca partea care nu va executa va plati o suma oarecare dreptul daune-interese, nu se poate acorda celeilalte parti o suma nici mai mare nici mai mica. (Cod civil 1066 si urm., 1093 si urm.).

ART. 1088

La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate.

Aceste daune-interese se cuvin sa faca ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept. (Cod civil 1081 si urm., 1589).



-------

A se vedea:

- Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti, publicata in Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000.



ART. 1089

Dobanda pe timpul trecut poate produce dobanda, sau prin cerere in judecata sau prin conventie speciala, numai ca, sau in cerere sau in conventie, sa fie chestiune de dobanda debita cel putin pentru un an intreg.



---------

(Abrogat) Clauza prin care, de mai inainte si in momentul formarii unei conventii alta decat o conventie comerciala, se va stipula dobanda la dobanzile datorite pentru un an sau pentru mai putin, ori mai mult de un an, sau la alte venituri viitoare, se va declara nula.

- Alineatul 2 al art. 1089 a fost abrogat prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti, publicata in Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000.



ART. 1090

Cu toate acestea, veniturile pe timpul trecut, precum: arenzi, chirii, venituri de rendite perpetue sau pe viata, produc dobanda din ziua cererii sau a conventiei.

Aceeasi regula se aplica la restitutiuni de fructe si la dobanzile platite de o a treia persoana creditorului, in contul debitorului.



CAP. 8

Despre stingerea obligatiilor



ART. 1091

Obligatiile se sting prin plata, prin novatiune, prin remitere voluntara, prin compensatie, prin confuziune, prin pierderea lucrului, prin anulare sau resciziune, prin efectul conditiei rezolutorii si prin prescriptie. (Cod civil 1019, 1092 si urm., 1128 si urm., 1138 si urm., 1143 si urm., 1154, 1156, 1837 si urm., 1900).



Sectiunea I

Despre plata



& 1. Despre plata in genere



ART. 1092

Orice plata presupune o datorie; ceea ce s-a platit fara sa fie debit este supus repetitiunii.

Repetitiunea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale, care au fost achitate de buna voie. (Cod civil 966 si urm., 992 si urm., 1023, 1053, 1408, 1638, 1671).



---------

Cu privire la dreptul debitorului, care a executat obligatia dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris, a se vedea Decretul nr. 167/1958, privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 20).



ART. 1093

Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.

Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului. (Cod civil 973, 987, 1094, 1106 si urm., 1655, 1669).

ART. 1094

Obligatia de a face nu se poate achita de alta persoana in contra vointei creditorului, cind acesta are interes ca debitorul s-o indeplineasca. (Cod civil 1075 si urm., 1485).

ART. 1095

Plata, ca sa fie valabila, trebuie facuta de proprietarul capabil de a instraina lucrul dat in plata.

Cu toate acestea, plata unei sume in bani, sau altor lucruri ce se consuma prin intrebuintare, nu poate fi repetita contra creditorului ce le-a consumat de buna-credinta, desi plata s-a facut de o persoana ce nu era proprietar sau care nu era capabila de a instraina. (Cod civil 946 si urm., 992, 1097, 1899).



---------

Potrivit art. 126 din alin. 2 din Codul familiei, creantele pe care le au fata de minor tutorele, sotul acestuia, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pot fi platite numai cu aprobarea autoritatii tutelare.



ART. 1096

Plata trebuie sa se faca creditorului sau imputernicitului sau, sau aceluia ce este autorizat de justitie sau de lege a primi pentru dansul.

Plata data aceluia ce n-are imputernicire de a primi pentru creditor, este valabila, daca acest din urma o ratifica sau profita de dansa. (Cod civil 1097 si urm., 1190, 1532 si urm., 1609).

ART. 1097

Plata facuta cu buna-credinta acelui ce are creanta in posesiunea sa este valabila chiar daca in urma posesorul ar fi evins.

ART. 1098

Daca creditorul este necapabil de a primi, plata ce i se face nu este valabila, afara numai daca si debitorul probeaza ca lucrul platit a profitat creditorului. (Cod civil 1096).

ART. 1099

Plata facuta de debitor creditorului sau in urma unui sechestru sau opozitii*) nu este valabila in privinta creditorilor sechestrati si oponenti; acestia pot, in virtutea dreptului lor, sa-l sileasca a plati din nou; debitorul insa, in acest caz, are recurs in contra creditorului. (Cod civil 1152, 1616).



--------

*) Prin termenii "sechestru sau opozitii", textul art. 1099 se refera la poprirea in mainile celor de-al treilea.



ART. 1100

Creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decat acela ce i se datoreste, chiar cand valoarea lucrului oferit ar fi egala sau mai mare. (Cod civil 1578, 1604, 1683).

ART. 1101

Debitorul nu poate sili pe creditor a primi parte din datorie, fie datoria divizibila chiar.

Cu toate acestea, judecatorii pot, in considerarea pozitiei debitorului, sa acorde mici termene pentru plata si sa opreasca executarea urmaririlor, lasand lucrurile in starea in care se gasesc.

Judecatorii insa nu vor uza de aceasta facultate decit cu mare rezerva. (Cod civil 1057 si urm., 1115 pct. 3, 1582, 1831).

ART. 1102

Debitorul unui corp cert si determinat este liberat prin tradarea*) lucrului in starea in care se gasea la predare, daca deteriorarile ulterioare nu sunt ocazionate prin faptul sau greseala sa, nici prin aceea a persoanelor pentru care este responsabil, sau daca inaintea acestor deteriorari n-a fost in intarziere. (Cod civil 903, 998 si urm., 1074 si urm., 1083, 1324, 1434, 1605).



----------

*) Predarea.



ART. 1103

Daca datoria este un lucru determinat numai prin specia sa, debitorul, ca sa se libereze, nu este dator a-l da de cea mai buna specie, nici insa de cea mai rea.



---------

A se vedea si:

- Ordonanta Guvernului nr. 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase, publicata in Monitorul Oficial nr. 421 din 1 septembrie 2000;

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 24 ianuarie 1995.



ART. 1104

Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie.

Daca locul nu este aratat, plata, in privinta lucrarilor certe si determinate, se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii.

In orice alt caz, plata se face la domiciliul debitorului. (Cod civil 1115 pct. 6, 1121, 1319, 1362, 1614).

ART. 1105

Cheltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina debitorului. (Cod civil 1117, 1305, 1317, 1614).



& 2. Despre plata prin subrogatie



ART. 1106

Subrogatia in drepturile creditorului, facuta in folosul unei a treia persoane ce plateste, este sau conventionala sau legala. (Cod civil 1093, 1670, 1682).

ART. 1107

Aceasta subrogare este conventionala:

1. cand creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra debitorului; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta tot intr-un timp cu plata;

2. cand debitorul se imprumuta cu o suma spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului. Ca sa fie valabila aceasta subrogatie, trebuie sa se faca actul de imprumut si chitanta inaintea tribunalului, sa se declare in actul de imprumut ca suma s-a luat pentru a face plata, si in chitanta sa fie declarat ca plata s-a facut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor. Aceasta subrogatie se opereaza fara concursul vointei creditorului. (Cod civil 1093).



--------

1. Potrivit Legii nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995, prin expresia "chitanta inaintea tribunalului", folosita in cuprinsul punctului 2 al art. 1107, se intelege chitanta intocmita in forma autentica la notarul public;

2. A se vedea si Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996;

3. A se vedea si Titlul VI "Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare" (art. 2 lit. c) din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.



ART. 1108

Subrogatia se face de drept:

1. in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta;

2. in folosul aceluia care, dobandind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil era ipotecat;

3. in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface;

4. in folosul eredelui beneficiar, care a platit din starea sa datoriile succesiunii. (Cod civil 713, 777 si urm., 1053 si urm., 1510, 1670, 1722, 1746, 1778, 1799, 1812).

ART. 1109

Subrogatia stabilita prin articolele precedente se opereaza atat in contra fidejusorului, cat si in contra debitorului. Ea nu poate desfiinta dreptul creditorului, cand plata i s-a facut numai pentru parte din datorie; in acest caz el poate exercita, pentru ce are a mai lua, aceleasi drepturi ce exercita si subrogatul, pentru partea platita, celui cui a facut o plata partiala. (Cod civil 1652 si urm.).



& 3. Despre imputatia platii



ART. 1110

Debitorul, avand mai multe datorii, al caror obiect este de aceeasi speta, are dreptul de a declara, cand plateste, care este datoria ce voieste a desface. (Cod civil 1506).

ART. 1111

Debitorul unei datorii, pentru care se plateste dobanda, sau o rendita, nu poate, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata ce face pe capital cu preferinta asupra renditei sau a dobanzii. Plata partiala, facuta pe capital si dobanda, se imputa mai intai asupra dobanzii.

ART. 1112

Cand debitorul unor deosebite datorii a primit o chitanta prin care creditorul imputa aceea ce a luat special asupra uneia din aceste datorii, debitorul nu mai poate cere ca imputatia sa se faca asupra unei alte datorii, afara numai daca creditorul l-a amagit, sau l-a surprins.

ART. 1113

Cand in chitanta nu se zice nimic despre imputatie, plata trebuie sa se impute asupra aceleia din datorii ajunse la termen, pe care debitorul, in acel timp, avea mai mare interes a o desface. In caz de o datorie ajunsa la termen si alta neajunsa, desi aceasta din urma ar fi mai oneroasa, imputatia se face asupra celei ajunse la termen.

Daca datoriile sunt de egala natura, imputatia se face asupra celei mai vechi; daca datoriile sunt in toate egale, imputatia se face proportional asupra tuturora. (Cod civil 1151, 1506).



& 4. Despre ofertele de plata si despre consemnatiuni



ART. 1114

Cand creditorul unei sume de bani refuza de a primi plata, debitorul poate sa-i faca oferte reale, si, refuzand creditorul de a primi, sa consemneze suma.

Ofertele reale, urmate de consemnatiune, libereaza pe debitor; ele, in privinta-i, tin loc de plata, de sunt valabil facute, si suma consemnata, cu acest mod, este in rizico-pericolul creditorului.



---------

Procedura ofertei de plata si a consemnatiunii este reglementata prin art. 586-590 inclusiv Cod procedura civila.



ART. 1115

Pentru ca ofertele sa fie valabile trebuie:

1. sa fie facute creditorului, ce are capacitatea de a primi sau acelui ce are dreptul de a primi pentru dansul;

2. sa fie facute de o persoana capabila de a plati;

3. sa fie facute pentru toata suma exigibila, pentru rendite si dobanzi datorite, pentru cheltuieli lichidate si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichidate, suma asupra careia se poate reveni, dupa lichidarea acestor cheltuieli;

4. termenul sa fie implinit, daca a fost stipulat in favoarea creditorului;

5. conditia sub care datoria s-a contractat sa se fi indeplinit;

6. ofertele sa fie facute in locul ce s-a hotarat pentru plata, si daca locul pentru plata nu s-a determinat prin o conventie speciala, sa fie facute sau creditorului in persoana, sau la domiciliul sau, sau la domiciliul ales pentru executarea conventiei;

7. ofertele sa fie facute prin ofiter public*) ce era competent, pentru astfel de acte. (Cod civil 1095 si urm., 1104).



---------

*) Executor judecatoresc.



----------

1. Punctul 8 din art. 1115 a fost abrogat prin art. 609 Cod procedura civila, care a devenit art. 590 in actuala numerotare a articolelor din Codul de procedura civila, astfel cum a fost republicat in Monitorul Oficial nr. 42 din 24 februarie 1948, in temeiul Legii nr. 18 - Monitorul Oficial nr. 35 din 12 februarie 1948.

2. A se vedea, de asemenea, art. 587 Cod procedura civila.



ART. 1116

Nu este necesar pentru validitatea consemnatiunii ca ea sa fi fost autorizata de judecator; e destul:

1. sa fi fost predata de o somatie significata*) creditorului, in care sa se arate ziua, ora si locul unde suma oferita are sa fie depusa;

2. ca debitorul sa depuna suma oferita in casa de depozite si consemnatiuni**), cu dobanda ei pana in ziua depunerii.



----------

*) Comunicata.

**) Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.).



----------

A se vedea si Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni publicata in Monitorul Oficial nr. 140 din 5 iulie 1996.



--------

1. Punctele 3 si 4 ale articolului 1116 au fost abrogate prin art. 609 Cod procedura civila, care a devenit art. 590 in actuala numerotare a articolelor din Codul de procedura civila, astfel cum a fost republicat in Monitorul Oficial nr. 42 din 24 februarie 1948, in temeiul Legii nr. 18 - Monitorul Oficial nr. 35 din 12 februarie 1948.

2. A se vedea si:

- Hotararea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii si Consemnatiuni, publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 22 octombrie 1996.



ART. 1117

Cheltuielile ofertelor reale si ale consemnatiunii sunt in sarcina creditorului, de sunt facute valabil. (Cod civil 1105).

ART. 1118

Pe cat timp consemnatiunea nu s-a primit de creditor, debitorul poate sa ia inapoi suma depusa, si intr-acest caz codebitorii sau fidejusorii sai nu sunt liberati.

ART. 1119

Cand debitorul a dobandit o hotarare ce are puterea lucrului judecat*), prin care ofertele sau consemnatiunea s-au declarat bune si valabile, el nu mai poate, chiar cu consimtamantul creditorului, sa-si retraga suma depusa in prejudiciul codebitorului sau fidejusorilor sai.



--------

*) Hotarare definitiva, astfel cum e determinata prin art. 377 Cod procedura civila.



ART. 1120

Creditorul, care a consimtit ca debitorul sa-si retraga consemnatiunea, dupa ce aceasta s-a declarat valabila printr-o hotarare ce dobandise puterea lucrului judecat, pierde dreptul de privilegii sau ipoteci ce avea pentru plata creantei sale.

ART. 1121

Daca lucrul debit este un corp cert care trebuie a se trada*) in locul unde se gaseste, debitorul este obligat a soma pe creditor sa-l ia, printr-un act ce i se va notifica sau in persoana sau la domiciliul sau, sau la domiciliul ales pentru executarea conventiei. Dupa aceasta somatie, daca creditorul nu-si ia lucrul si debitorul are trebuinta de locul unde este pus, acesta din urma poate lua permisiunea justitiei ca sa-l depuna in alta parte. (Cod civil 1104, 1319).



--------

*) A se preda.



& 5. Despre cesiunea bunurilor*)



--------

*) In stadiul actual al legislatiei civile, cesiunea bunurilor nu are aplicabilitate practica.



ART. 1122

Cesiunea bunurilor este abandonarea starii sale intregi, facuta de debitorul ce nu poate plati creditorului sau creditorilor sai.

ART. 1123

Cesiunea bunurilor este voluntara sau judiciara.

ART. 1124

Cesiunea bunurilor voluntara este aceea ce se accepta de creditori de buna voie si care n-are alt efect decat acela ce rezulta chiar din stipulatiile conventiei incheiate intre ei si debitor.

ART. 1125

Cesiunea bunurilor este un beneficiu pe care legea il acorda debitorului nefericit si de buna-credinta, carui, ca sa-si poate redobandi libertatea, i se permite sa dea creditorilor sai inaintea justitiei toate bunurile sale, si chiar in caz de stipulatie contrarie.

ART. 1126

(Va fi abrogat expres prin art. VIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000).

Cesiunea judiciara nu transmite creditorilor proprietatea; ea le da numai dreptul de a face sa se vanda bunurile in folosul lor si de a le lua venitul pana la vanzare.

ART. 1127

(Va fi abrogat expres prin art. VIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000).

Creditorii nu pot refuza cesiunea judiciara, decat in cazurile exceptate de lege. Ea descarca pe debitor de constrangerea corporala; nu-l elibereaza insa decat pana in concurenta cu valoarea bunurilor lasate in dispozitia creditorilor. Cand bunurile nu sunt indestulatoare, el este obligat, de va dobandi altele, sa le lase si pe acestea in dispozitia creditorilor pana la plata datoriei intregi.



Sectiunea II

Despre novatiune



ART. 1128

Notiunea se opereaza in trei feluri:

1. cand debitorul contracteaza in privinta creditorului sau o datorie noua ce se substituie celei vechi care este stinsa;

2. cind un nou debitor este substituit celui vechi, care este descarcat de creditor;

3. cand, prin efectul unui nou angajament, un nou creditor este substituit celui vechi, catre care debitorul este descarcat. (Cod civil 782, 1107, 1120, 1129 si urm., 1391 si urm.).

ART. 1129

Novatiunea nu se opereaza decat intre persoane capabile de a contracta. (Cod civil 946).

ART. 1130

Novatiunea nu se prezuma. Vointa de a o face trebuie sa rezulte evident din act.

ART. 1131

Novatiunea, prin substituirea unui nou debitor, poate sa se opereze fara concursul primului debitor.

ART. 1132

Delegatia, prin care un debitor da creditorului un alt debitor ce se obliga catre dansul, nu opereaza novatiunea, daca creditorul n-a declarat expres, ca descarca pe debitorul ce a facut delegatia. (Cod civil 1107, 1393).

ART. 1133

Creditorul ce a descarcat pe debitorul de care s-a facut delegatia n-are recurs in contra acestui debitor, daca debitorul delegat devine nesolvabil, afara de cazul cand prin act se rezerva expres acest drept, sau cand delegatul este declarat falit sau cazut in deconfitura*), in momentul delegatiei.



----------

*) Starea de insolvabilitate a unui debitor care nu este comerciant.



ART. 1134

Privilegiile si ipotecile creantei celei vechi nu le are si creanta ce-i este substituita, afara de cazul cand creditorul le-a rezervat expres.



---------

1. A se vedea Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 75), potrivit careia, daca ipoteca creantei novate a fost rezervata pentru garantarea noii creante, aceasta se va inscrie cu rangul vechii ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind novatiunea; pentru aplicabilitatea acestui act normativ, a se vedea art. 72 alin. (2) din Legea br. 7/1996, a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.

2. A se vedea si Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996, precum si Titlul IV din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.



ART. 1135

Cand novatiunea se opereaza prin substituirea unui nou debitor, privilegiile si ipotecile primitive ale creantei nu pot trece asupra bunurilor noului debitor.

ART. 1136

Cand novatiunea se opereaza intre creditor si unul din debitorii solidari, privilegiile si ipotecile vechii creante nu se pot rezerva decat asupra bunurilor acelui care contracta noua datorie.

ART. 1137

Codebitorii sunt liberati prin novatiunea facuta intre creditori si unul din debitorii solidari.

Novatiunea facuta in privinta debitorului principal libereaza cautiunile.



Sectiunea III

Despre remiterea datoriei



ART. 1138

Remiterea voluntara a titlului original facuta de creditor debitorului da proba liberatiunii.

Remiterea voluntara a copiei legalizate a titlului lasa a se presupune remiterea datoriei sau plata, pana la proba contrarie.



---------

Dispozitiile art. 1138 se refera, prin termenii "titlu original" la inscrisul sub semnatura privata, iar prin termenii "copia legalizata a titlului" la inscrisul autentic sau la copia legalizata a unei hotarari judecatoresti investita cu formula executorie.



ART. 1139

Remiterea lucrului dat ca siguranta nu este de ajuns ca sa se faca a se presupune remiterea datoriei.

ART. 1140

Remiterea titlului original sau a copiei legalizate a titlului facuta unuia din debitori are aceleasi efect in folosul codebitorilor.



---------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 1138.



ART. 1141

Remiterea sau descarcarea expresa facuta in folosul unuia din codebitorii solidari libereaza pe toti ceilalti, afara numai daca creditorul si-a rezervat anume drepturile sale in contra acestor din urma.

In cazul din urma, creditorul nu poate cere plata datoriei decat scazand partea celui caruia a facut remitere. (Cod civil 1039, 1409).

ART. 1142

Remiterea sau descarcarea expresa facuta debitorului principal libereaza cautiunile.

Aceea acordata cautiunii nu libereaza pe debitorul principal.

Aceea acordata unei din cautiuni nu libereaza in totul pe celelalte.

Aceea acordata unei cautiuni data in urma prin act separat, nu libereaza in nimic pe celelalte.

Aceea ce creditorul a primit de la o cautiune pentru a o descarca din chezasia sa trebuie sa se impute asupra datoriei si sa descarce pe debitorul principal si pe celelalte cautiuni.



Sectiunea IV

Despre compensatie



ART. 1143

Cand doua persoane sunt datoare una alteia, se opereaza intre dansele o compensatie care stinge amandoua datoriile in felul si cazurile exprese mai jos. (Cod civil 1144 si urm., 1508, 1570).

ART. 1144

Compensatia se opereaza de drept, in puterea legii, si chiar cand debitorii n-ar sti nimic despre aceasta; cele doua datorii se sting reciproc in momentul cand ele se gasesc existand deodata si pana la concurenta cotitatilor lor respective.

ART. 1145

Compensatia n-are loc decat intre doua datorii care deopotriva au ca obiect o suma de bani, o cantitate oarecare de lucruri fungibile de aceeasi specie si care sunt deopotriva lichide si exigibile.

Prestatiile in fructe, al caror pret este regulat prin mercuriale, se recompenseaza cu sumele lichide si exigibile.

ART. 1146

Termenul de gratie nu impiedica compensatia. (Cod civil 1101).

ART. 1147

Compensatia se opereaza oricare ar fi cauzele unei sau celeilalte datorii, afara de cazurile:

1. unei cereri pentru restitutiunea unui lucru ce pe nedrept s-a luat de la proprietar;

2. unei cereri pentru restitutiunea unui depozit neregulat;

3. unei datorii declarate nesesizabile. (Cod civil 1560 si urm., 1570, 1591 si urm.).

ART. 1148

Compensatia se opereaza in privinta cautiunii, pentru ceea ce creditorul datoreste debitorului principal.

Compensatia n-are loc, in privinta debitorului principal pentru ceea ce creditorul datoreste cautiunii. (Cod civil 1039 ai urm., 1047, 1147, 1142, 1681).

ART. 1149

Debitorul, care a acceptat pur si simplu ca un creditor sa faca cesiunea drepturilor sale unei alte persoane, nu mai poate invoca in contra cesionarului compensatia care ar fi avut loc in privinta cedentului, inaintea acceptarii.

Cand cesiunea s-a notificat debitorului, dar nu s-a acceptat de dansul, nu se impiedica decat compensatia posterioara acestei notificari. (Cod civil 1391 si urm.).

ART. 1150

Cand cele doua datorii nu sunt platnice intr-acelasi loc, nu se poate opera compensatia decat platind cheltuielile remiterii*). (Cod civil 1104, 1105).



---------

*) Cheltuielile pricinuite de efectuarea platii in alt loc.



ART. 1151

Cand sunt mai multe datorii compensabile, datorite de aceeasi persoana, se urmeaza, pentru compensatie, regulile stabilite pentru imputatie de art. 1113.

ART. 1152

Compensatia n-are loc in prejudiciul drepturilor dobandite de alte persoane. Astfel cel ce, fiind debitor, a devenit creditor in urma sechestrului*) ce i s-a facut de o alta persoana, nu poate invoca compensatia in prejudiciul sechestrantului. (Cod civil 1099).



---------

*) Popririi.



ART. 1153

Acel ce a platit o datorie stinsa, de drept, prin compensatie, nu mai poate, repetand plata creantei pentru care n-a invocat compensatia, sa pretinda, in prejudiciul altor persoane, privilegiile sau ipotecile acestei creante, afara numai daca este o cauza evidenta, ce l-a facut sa nu cunoasca creanta care trebuia sa compenseze datoria sa. (Cod civil 1144).



Sectiunea V

Despre confuziune



ART. 1154

Cand calitati necompatibile se intalnesc pe capul aceleiasi persoane se face o confuziune, care stinge amandoua drepturile, activ si pasiv. (Cod civil 557, 565, 638, 1048, 1155, 1617, 1680).



----------

A se vedea, in ceea ce priveste raporturile dintre persoanele juridice, Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare (art. 41 alin. 1), potrivit caruia comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de catre o alta persoana juridica sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcatui o persoana juridica noua.



ART. 1155

Confuziunea, ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor si debitor principal, libereaza cautiunile.

Aceea ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor sau debitor si cautiune, nu aduce stingerea obligatiei principale; aceea ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor si debitor nu profita codebitorilor sai solidari, decat pentru portiunea datorata de dansul. (Cod civil 713, 781, 1039, 1048, 1141, 1142, 1148, 1860).



Sectiunea VI

Despre pierderea lucrului datorat si despre diferitele cazuri in care indeplinirea obligatiei este imposibila



ART. 1156

Cand obiectul obligatiei este un corp cert si determinat, de piere, de se scoate din comert, sau se pierde astfel incat absolut sa nu se stie de existenta lui, obligatia este stinsa, daca lucrul a pierit sau s-a pierdut, fara greseala debitorului, si inainte de a fi pus in intarziere.

Chiar cand debitorul este pus in intarziere, daca nu a luat asupra-si cazurile fortuite, obligatia se stinge, in caz cand lucrul ar fi pierit si la creditor, daca i s-ar fi dat.

Debitorul este tinut de a proba cazurile fortuite ce alega. Ori in ce chip ar pieri sau s-ar pierde lucrul furat, pierderea sa nu libereaza pe cel ce l-a sustras de a face restitutiunea pretului.

Obligatia se stinge totdeauna cand printr-un eveniment oarecare, ce nu se poate imputa debitorului, se face imposibila indeplinirea acestei obligatii. (Cod civil 557, 565, 636, 760, 927, 998 si urm., 1030, 1083, 1156, 1311, 1434, 1439, 1479 si urm., 1566, 1624, 1625).



Sectiunea VII

Despre actiunea de anulare sau resciziune



ART. 1157

Minorul poate exercita actiunea in resciziune pentru simpla leziune in contra oricarei conventii. (Cod civil 694, 954, 1158 si urm.).



---------

1. Textul art. 1157 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare - Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949.

2. Art. 1157 a fost implicit modificat prin alin. 1 si 2 din art. 25 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.



ART. 1158

Cand leziunea rezulta dintr-un eveniment cazual si neasteptat, minorul n-are actiunea in resciziune. (Cod civil 1083).

ART. 1159

Minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea in resciziune. (Cod civil 1162).

ART. 1160

Minorul comerciant, bancher sau artizan n-are actiunea in resciziune contra angajamentelor ce a luat pentru comertul sau arta sa.



--------

Dispozitia art. 1160 a devenit inaplicabila in privinta comerciantilor, intrucat acestia, potrivit art. 10 din Codul comercial, nu pot avea aceasta calitate inainte de implinirea varstei de 18 ani, varsta la care in prezent se dobandeste majoritatea.



ART. 1161

Minorul n-are actiunea in resciziune contra conventiilor facute in contractul de casatorie, daca acesta s-a facut cu consimtamantul si asistenta acelora al caror consimtamant este cerut pentru validitatea casatoriei sale.



---------

Dispozitia art. 1161 a fost abrogata implicit prin abrogarea art. 1223-1293 Cod civil, privitoare la contractul de casatorie, precum si prin abrogarea art. 131 si urm. Cod civil, privitoare la consimtamantul cerut pentru casatoria minorului.



ART. 1162

Minorul n-are actiunea in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau cvasi-delictele sale.

ART. 1163

Minorul nu mai poate exercita actiune in resciziune in contra angajamentului facut in minoritate, daca l-a ratificat dupa ce a devenit major, si aceasta si in cazul cand angajamentul este nul in forma sa, si in acela cand produce numai leziune. (Cod civil 1190).

ART. 1164

Cand minorii, interzisii sau femeile maritate sunt admisi, in aceasta calitate, a exercita actiune de resciziune in contra angajamentelor lor, ei nu intorc aceea ce au primit, in urmarea acestor angajamente, in timpul minoritatii, interdictiei sau maritajului, decat daca se probeaza ca au profitat de aceea ce li s-a dat.



----------

Dispozitia art. 1164 a devenit inaplicabila in privinta femeilor maritate, prin efectul Legii privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata prin Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.



ART. 1165

Majorul nu poate, pentru leziune, sa exercite actiunea in resciziune. (Cod civil 694, 797).



----------

A se vedea si dispozitia art. 694 Cod civil.



ART. 1166

Cand formalitatile cerute, in privinta minorilor sau interzisilor, atat pentru instrainarea imobilelor, cat si pentru impartirea unei succesiuni, s-au indeplinit, ei sunt, relativ la aceste acte, considerati ca si cum le-ar fi facut in majoritate sau inaintea interdictiei. (Cod civil 729 si urm., 749).



----------

A se vedea in acest sens si art. 105, 129 si 147 din Codul familiei.



ART. 1167

In lipsa unui act de confirmare sau de ratificare, este destul ca obligatia sa se execute voluntar, dupa epoca in care obligatia putea fi valabil confirmata sau ratificata.

Confirmarea, ratificarea sau executarea voluntara, in forma si epoca determinata de lege, tine loc de renuntare in privinta mijloacelor si exceptiilor ce puteau fi opuse acestui act, fara a se vatama insa drepturile persoanelor a treia.

Confirmarea sau ratificarea, sau executarea voluntara a unei donatiuni, facuta de catre erezi sau reprezentantii donatorului*), dupa moartea sa, tine loc de renuntare, atat in privinta viciilor de forma, cat si in privinta oricarei alte exceptii. (Cod civil 959 si urm., 1163, 1546, 1713, 1843).



---------

*) Cei care reprezinta drepturile donatorului.



ART. 1168

Donatorul nu poate repara, prin nici un act confirmativ, viciurile unei donatii intre vii; nula in privinta formei, ea trebuie sa se refaca cu formele legiuite. (Cod civil 813 si urm., 1167).



CAP. 9

Despre probatiunea obligatiilor si a platii



ART. 1169

Cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.

ART. 1170

Dovada se poate face prin inscrisuri, prin martori, prin prezumtii, prin marturisirea unei din parti si prin juramant.



--------

Dovada nu se mai poate face prin juramant in urma abrogarii art. 1207-1222 Cod civil prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Codul civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207 - 1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din C. com. - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.



Sectiunea I

Despre inscrisuri



& 1. Despre titlul autentic



ART. 1171

Actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona in locul unde actul s-a facut.



----------

1. A se vedea cu privire la autentificare:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

- Ordinul ministrului justitiei nr. 710/c/1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicat in Monitorul Oficial nr. 176 din 8 august 1995.

2. Sunt considerate inscrisuri autentice unele acte intocmite potrivit dispozitiilor din texte speciale.



ART. 1172

Actul care nu poate fi autentic din cauza necompetentei sau a necapacitatii functionarului, sau din lipsa de forme, este valabil ca scriptura sub semnatura privata, daca s-a iscalit de partile contractante.

ART. 1173

Actul autentic are deplina credinta in privirea oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata.

Executarea actului autentic, care este investit cu formula executorie, va fi suspendata prin punerea in acuzatie, cand se intenteaza o actiune criminala*) in contra pretinsului autor al actului. Iar cand in cursul unei instante civile actul se ataca de fals, tribunalele**) pot, dupa imprejurari, a suspenda provizoriu executarea actului. (Cod civil 653, 969, 974).



----------

*) Punerea in miscare a actiunii penale.

**) Instantele.



----------

In ceea ce priveste defaimarea inscrisului ca fals, a se vedea Cod procedura civila, art. 180 - 184.



ART. 1174

Actul cel autentic sau cel sub semnatura privata are tot efectul intre parti despre drepturile si obligatiile ce constata, precum si despre aceea ce este mentionat in act, peste obiectul principal al conventiei, cand mentionarea are un raport oarecare cu acest obiect.

Dar mentionarile care au de obiect un fapt cu totul strain de acela al conventiei, nu pot servi decat numai la un inceput de dovada. (Cod civil 1171, 1176, 1197).

ART. 1175

Actul secret, care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane. (Cod civil 973).



& 2. Despre actele sub semnatura privata



ART. 1176

Actul sub semnatura privata, recunoscut de acela carui se opune, sau privit, dupa lege, ca recunoscut, are acelasi efect ca actul autentic, intre acei care i-au subscris si intre cei care reprezinta drepturile lor. (Cod civil 969, 1173 si urm., 1191, 1294).

ART. 1177

Acela carui se opune un act sub semnatura privata este dator a-l recunoaste sau a tagadui curat scriptura sau sub semnatura sa.

Mostenitorii sai sau cei care reprezinta drepturile aceluia al caruia se pretinde ca ar fi actul pot declara ca nu cunosc scriptura sau subsemnatura autorului lor. (Cod civil 653, 1178).

ART. 1178

Cand cineva nu recunoaste scriptura si subsemnatura sa, sau cand succesorii sai declara ca nu le cunosc, atunci justitia ordona verificarea actului.

ART. 1179

Actele sub semnatura privata, care cuprind conventii sinalagmatice, nu sunt valabile daca nu s-au facut in atatea exemplare originale cate sunt parti cu interes contrar. Este de ajuns un singur exemplar original pentru toate persoanele care au acelasi interes.

Fiecare exemplar trebuie sa faca mentiune de numarul originalelor ce s-au facut.

Cu toate acestea, lipsa de mentiune ca originalele s-au facut in numar indoit, intreit si celelalte, nu poate fi opusa de acela care a executat din parte-i conventia constatata prin act. (Cod civil 1190).

ART. 1180

Actul sub semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta a-i plati o suma de bani sau o catime oarecare, trebuie sa fie scris, in intregul lui de acela care l-a subscris, sau cel putin acesta, inainte de a subsemna, sa adauge la finele actului cuvintele bun si aprobat, aratand totdeauna in litere suma sau catimea lucrurilor si apoi sa iscaleasca.

Nu sunt supusi la aceasta regula comerciantii, industrialii*), plugarii, vierii, slugile si oamenii care muncesc cu ziua. (Cod civil 944, 1181).



-----------

*) Meseriasii.



----------

Dispozitiile alin. 2 din art. 1180 constituie exceptii de la regula primului alineat, fiind intemeiate pe experienta profesionala in cazul comerciantilor, sau pe nestiinta de carte, in cazul celorlalte categorii de persoane enumerate de text; cu privire la aceste din urma categorii de persoane, dispozitiile alin. 2 au devenit inaplicabile in urma intrarii in vigoare a art. 16 din Constitutia Romaniei din 1991, care statorniceste egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, fara deosebire dupa gradul lor de cultura.



ART. 1181

Cand suma aratata in act este deosebita de aceea ce este aratata in bun, obligatia se prezuma ca este pentru suma cea mai mica, chiar cand actul precum si bunul sunt scrise in intreg de mana aceluia care s-a obligat, afara numai de nu se va proba in care parte este greseala. (Cod civil 983, 1180, 1200, 1202).

ART. 1182

Data scripturii private nu face credinta in contra persoanelor a treia interesate, decat din ziua in care s-a infatisat la o dregatorie publica*), din ziua in care s-a inscris intr-un registru public*), din ziua ****** aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua in care va fi fost trecut fie si in prescurtare in acte facute de ofiteri publici**), precum procese-verbale pentru punerea pecetii sau pentru facerea de inventare.



---------

*) Institutie publica.

**) Registru anume destinat.

***) Functionar de stat.



---------

A se vedea si art. 90 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995, potrivit caruia si notarii publici pot da data certa inscrisurilor.



ART. 1183

Registrele comerciantilor nu fac credinta despre vanzarile ce cuprind in contra persoanelor necomerciante. Dar judecatorul poate da juramant la una sau la alta din parti. (Cod civil 1184).



-----------

Partea a doua a dispozitiilor art. 1183 a fost abrogata implicit ca urmare a abrogarii art. 1207-1222 Cod civil, prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Cod civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din Cod comercial - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.



ART. 1184

Registrele comerciantilor se cred in contra lor, dar cel care voieste a profita de ele nu poate desparti cuprinderea lor, lasand aceea ce poate a-i fi contrar. (Cod civil 1183, 1206).

ART. 1185

Registrele, cartile sau hartiile domestice nu fac credinta in favoarea acelui care le-a scris, dar au putere in contra lui:

1. cand cuprind curat primirea unei plati;

2. cand cuprind mentiunea expresa ca nota sau scrierea din ele s-a facut ca sa tina loc de titlu in favoarea creditorului. (Cod civil 1198).

ART. 1186

Orice adnotatie facut de creditor in josul, pe marginea, sau pe dosul unui titlu de creanta, este crezuta, cu toate ca nu este subsemnata nici datata de el, cand tinde a proba liberatiunea debitorului.

Aceeasi putere doveditoare are si scriptura facuta de creditor pe dosul, marginea sau in josul duplicatului unui act sau chitanta, dar numai cand duplicatul va fi in mainile debitorului.



& 3. Despre raboaje



ART. 1187

Raboajele, cand crestaturile dupa amandoua bucatile sunt egale si corelative, sunt un mijloc de probare intre persoanele care au obicei de a se servi cu un asemenea mijloc de probatiune.



& 4. Despre copiile titlurilor autentice



ART. 1188

Cand originalul exista, copia legalizata nu poate face credinta decat despre ceea ce cuprinde originalul, infatisarea carui se poate cere totdeauna.

Cand originalul nu exista, copiile legalizate de ofiterii publici*) competenti se cred, dupa distinctiile urmatoare:

1. copiile scoase din ordinea magistratului**), partile fiind fata sau chemate, cu formele legale, precum si copiile scoase fara interventia magistratului, dar de fata cu partile care au asistat de buna voia lor, au aceeasi credinta ca si titlurile originale;

2. copiile care se vor fi dat de ofiterii publici competenti, fara interventia magistratului sau consimtamantul partilor, fac asemenea credinta dupa 30 de ani, socotiti din ziua in care s-au dat aceste copii. Cand asemenea copii vor fi date de mai putin de 30 de ani, nu fac decat un inceput de dovada;

3. copiile legalizate de un ofiter public necompetent, nu pot face decat un simplu inceput de dovada;

4. copiile copiilor nu au nici o putere probatoare.



--------

*) Functionar public.

**) Judecator.



-------

1. Dispozitiile art. 1188 au fost implicit modificate prin Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de stat, publicat in Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960, care a acordat notariatului de stat, competenta de a elibera copii legalizate de pe acte, competenta mentinuta pentru notarii publici prin Legea nr. 36 din 12 mai 1995, a notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995, care a abrogat Decretul nr. 377/1960.

2. A se vedea si Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicat in Monitorul Ofical nr. 176 din 8 august 1995.

3. Potrivit art. 22 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, certificatele eliberate in temeiul registrelor de stare civila au aceeasi putere doveditoare ca si actele intocmite sau inscrise in registre.

4. In legatura cu dispozitiile art. 1188, a se vedea si dispozitiile din legile speciale.



& 5. Despre acte recognitive



ART. 1189

Actul de recunoasterea unei datorii constatate prin un titlu precedent nu face proba despre datorie si nu dispensa pe creditor de a prezenta titlul original decat in urmatoarele cazuri:

1. cand actul de recunoastere cuprinde cauza si obiectul datoriei, precum si data titlului primordial, sau

2. cand actul recognitiv, avand o data de 30 de ani, este ajutat de posesiune si de unul sau mai multe acte de recunoastere conforme cu dansul.

Actul recognitiv, in cele doua cazuri mentionate, nu poate avea nici un efect despre ceea ce cuprinde mai mult decat titlul primordial, sau despre ceea ce nu este in asemanare cu acest titlu. (Cod civil 628, 1188, 1190 si urm., 1846, 1893).



& 6. Despre actele confirmative



ART. 1190

Actul de confirmare sau ratificarea unei obligatii, in contra carei legea admite actiunea in nulitate, nu este valabil, decat atunci cand cuprinde obiectul, cauza si natura obligatiei, si cand face mentiune de motivul actiunii in nulitate, precum si despre intentia de a repara viciul pe care se intemeia acea actiune. (Cod civil 959, 1163, 1173, 1546, 1843).



Sectiunea II

Despre martori



& 1. Despre cazul cand dovada prin martori nu este primita



ART. 1191

Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata.

Nu se va primi niciodata o dovada prin martori, in contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depaseste 250 lei.

Partile insa pot conveni ca si in cazurile aratate mai sus sa se poata face dovada cu martori, daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna. (Cod civil 1173, 1176, 1192 si urm., 1294, 1416, 1533, 1597, 1621, 1686, 1704).

ART. 1192

Articolul precedent nu se aplica in cazul cand cererea depaseste 250 lei numai prin unirea capitalului cu dobanzile.

ART. 1193

Cel care a format cerere in judecata, pentru o suma mai mare de 250 lei, chiar de va voi a-si restrange cererea la 250 lei, nu va fi primit a infatisa dovada prin martori.

ART. 1194

Dovada prin martori nu se poate admite nici in cazul cand cererea in judecata este pentru o suma mai mica de 250 lei, dar care este un rest din o creanta mai mare, neconstatata prin inscris.

ART. 1195

Cand in aceeasi instanta o parte face mai multe cereri, pentru care nu are inscrisuri, daca toate aceste cereri, unindu-se trec peste suma de 250 lei, dovada prin martori nu poate fi admisa, chiar cand creditorul ar pretinde ca aceste creante provin din diferite cauze si ca s-au nascut in diferite epoci, afara numai daca creditorul a dobandit aceste drepturi de la alte persoane.

ART. 1196

Toate cererile, sub orice titlu, care nu sunt justificate prin inscris, se vor face prin aceeasi petitie. Orice alte pretentii posterioare neprobate prin inscris si care se puteau face la darea petitiei nu vor mai fi primite.

ART. 1197

Regulile mai sus prescrise nu se aplica in cazul cand exista un inceput de dovada scrisa.

Se numeste inceput de dovada orice scriptura a aceluia in contra caruia s-a format petitia, sau a celui ce el reprezinta si care scriptura face a fi de crezut faptul pretins.

ART. 1198

Acele reguli nu se aplica insa intotdeauna cand creditorului nu i-a fost cu putinta a-si procura o dovada scrisa despre obligatia ce pretinde, sau a conserva dovada luata, precum:

1. la obligatiile care se nasc din cvasicontracte si din delicte sau cvasidelicte;

2. la depozitul necesar, in caz de incendiu, ruina, tumult sau naufragiu, si la depozitele ce fac calatorii in ospataria unde trag; despre toate acestea judecatorul va avea in vedere calitatea persoanelor si circumstantele faptului;

3. la obligatiile contractate in caz de accidente neprevazute, cand nu era cu putinta partilor de a face inscrisuri;

4. cand creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovada scrisa, din o cauza de forta majora neprevazuta. (Cod civil 986 si urm., 1083, 1473, 1620 si urm.).



Sectiunea III

Despre prezumtii



ART. 1199

Prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul*) trage din un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.



---------

*) Judecator.



& 1. Despre prezumtiile stabilite de lege



ART. 1200

Sunt prezumtii legale acelea care sunt determinate special prin lege, precum:

1. actele ce legea le declara nule pentru ca le priveste facute in frauda dispozitiilor sale;

2. in cazurile cand legea declara ca dobandirea dreptului de proprietate sau liberatiunea unui debitor rezulta din oarecare imprejurari determinate;

3. (Abrogat prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Cod civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din C. com. - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950).

4. puterea ce legea acorda autoritatii lucrului judecat. (Cod civil 469, 492, 505 si urm., 590 si urm., 602, 696, 786, 812, 1138, 1181, 1201, 1204 si urm., 1432).



-------

Textul punctului 3 din art. 1200 a fost abrogat prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Cod civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din Cod comercial - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.



ART. 1201

Este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate. (Cod civil 711, 973, 1715, 1788, 1834).

ART. 1202

Prezumtia legala dispensa de orice dovada pe acela in favoarea caruia este facuta.

Nici o dovada nu este primita impotriva prezumtiei legale, cand legea, in puterea unei asemenea prezumtii, anuleaza un act oarecare, sau nu da drept de a se reclama in judecata, afara numai de cazurile cand legea a permis dovada contrarie si afara de aceea ce se va zice in privinta juramantului si marturisirii ce ar face o parte in judecata. (Cod civil 1204).



--------

Referirea alin. 2 din art. 1202 la juramant si la marturisire a fost implicit modificata ca urmare a abrogarii art. 1200 pct. 3 prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Cod civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din Cod comercial - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.



& 2. Despre prezumtiile care nu sunt stabilite de lege



ART. 1203

Prezumtiile care nu sunt stabilite de lege sunt lasate la luminile si intelepciunea magistratului*); magistratul nu trebuie sa se pronunte decat intemeindu-se pe prezumtii, care sa aiba o greutate si puterea de a naste probabilitatea; prezumtiile nu sunt permise magistratului decat numai in cazurile cand este permisa si dovada prin martori, afara numai daca un act nu este atacat ca s-a facut prin frauda, dol sau violenta. (Cod civil 95., 960, 1014, 1130, 1191 si urm.).



--------

*) Judecator.



Sectiunea IV

Despre marturisirea unei parti



ART. 1204

Se poate opune unei parti marturisirea ce a facut sau inaintea inceperii judecatii, sau in cursul judecatii.

ART. 1205

Marturisirea extrajudiciara verbala nu poate servi de dovada cand obiectul contestatiei nu poate fi dovedit prin martori. (Cod civil 1191 si urm.).

ART. 1206

Marturisirea judiciara se poate face inaintea judecatorului de insasi partea prigonitoare, sau de un imputernicit special al ei spre a face marturisire.

Ea nu poate fi luata decat in intregime impotriva celui care a marturisit si nu poate fi revocata de acesta, afara numai de va proba ca a facut-o din eroare de fapt.



----------

1. Textul art. 1206 alin. 2 este re[rodus astfe; cum a fost modificat prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Cod civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din Cod comercial - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.

2. Dispozitia primei parti din alin. 2 al art. 1206 a fost implicit modificata prin modificarea art. 129 si 130 Cod procedura civila. Regula indivizibilitatii marturisirii nu mai are caracter obligatoriu, ci constituie o simpla indrumare pentru judecatori, care sunt datori sa staruie prin toate mijloacele legale spre a descoperi adevarul.



Sectiunea V

Despre juramant



ART. 1207-1222

(Abrogate prin Decretul nr. 205 din 12.VIII.1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Codul civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din Codul comercial).



Titlul IV

DESPRE CONTRACTUL DE CASATORIE SI DESPRE DREPTURILE RESPECTIVE ALE SOTILOR



CAP. 1



ART. 1223-1232

(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



CAP. 2

Despre regimul dotal



ART. 1233-1293

(Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



Titlul V

DESPRE VINDERI



CAP. 1

Despre natura si forma vanzarii



ART. 1294

Vinderea este o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui.

ART. 1295

Vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.

In materie de vindere de imobile, drepturile care rezulta prin vinderea perfecta intre parti, nu pot a se opune, mai inainte de transcriptiunea actului, unei a treia persoane care ar avea si ar fi conservat, dupa lege, oarecare drepturi asupra imobilului vandut. (Cod civil 948, si urm., 964, 971, 1300 si urm., 1303).



--------

A se vedea nota de la art. 475, 971 si 1306.



ART. 1296

Vinderea se poate face sau pur sau sub conditie.

Ea poate avea de obiect doua sau mai multe lucruri alternative.

In toate cazurile efectele sale sunt regulate dupa principiile generale ale conventiilor. (Cod civil 1004 si urm., 1017 si urm., 1026 si urm.).

ART. 1297

In caz de vindere facuta prin dare de arvuna, conventia accesorie a arvunei nu va putea avea nici un efect:

1. daca conventia principala a vinderii este nula;

2. daca vinderea se executa;

3. daca vinderea se reziliaza prin comun consimtamant;

4. daca executarea vinderii a devenit imposibila fara culpa nici uneia din parti.

Arvuna in aceste cazuri se va inapoia sau se va prinde in prestatiunile reciproce, dupa imprejurari.

ART. 1298

Daca vinderea nu s-a executat prin culpa unei din partile contractante, aceasta va pierde arvuna data sau o va intoarce indoita, avand-o primita, daca partea care nu este in culpa nu ar alege mai bine sa ceara executarea vinderii.

ART. 1299

Daca s-au vandut marfe cu gramada, vinderea este perfecta, desi marfele n-au fost inca cantarite, numarate sau masurate.

ART. 1300

Daca insa marfele nu s-au vandut cu gramada, ci dupa greutate, dupa numar sau masura, lucrurile vandute raman in rizicul-pericol al vanzatorului, pana ce vor fi cantarite, numarate sau masurate; dar aceasta nu impiedica pe cumparator de-a cere si a dobandi la caz de neexecutare, sau predarea lucrurilor vandute sau daune-interese, daca se cuvine. (Cod civil 1018, 1074, 1075, 1082, 1299 si urm., 1320 si urm.).

ART. 1301

In privinta vinului, a oliului si a altor asemenea lucruri care, dupa obicei, se gusta mai inainte de a se cumpara, vinderea nu exista pana ce cumparatorul nu le-a gustat si n-a declarat ca-i convin.

ART. 1302

Vinderea facuta pe incercate este totdeauna presupusa conditionala pana la incercare.

ART. 1303

Pretul vanzarii trebuie sa fie serios si determinat de parti.

ART. 1304

Cu toate acestea, determinarea pretului poate fi lasata la arbitratul*) unei a treia persoane.



---------

*) La hotararea.



ART. 1305

Spezele vanzarii sunt in sarcina cumparatorului, in lipsa de stipulatie contrarie. (Cod civil 1105, 1317, 1357).



CAP. 2

Cine poate cumpara sau vinde



ART. 1306

Pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege. (Cod civil 475, 946 si urm.).



---------

A se vedea si:

- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105 alin. 3, art. 128, 129 si 147);

- Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998;

- Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, publicata in Monitorul Oficial nr. 247 din 31 august 1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 41/1995, publicata in Monitorul Oficial nr. 105 din 30 mai 1995;

- Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noiembrie 1995;

- Decretul-lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie, publicat in Monitorul Oficial nr. 22 din 8 februarie 1990, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata in Monitorul Oficial nr. 264 din 15 iulie 1998, cu modificarile ulterioare.



ART. 1307

Vanzarea nu se poate face intre soti decat pentru cauza de lichidare, si anume:

1. cand, in caz de separatie de patrimonii, unul dintre soti da celuilalt, drept plata unei datorii, o avere a sa;

2. cand barbatul cedeaza femeii, chiar neseparata, din averea sa, pentru o cauza legitima, precum pentru un imobil ce era dator sa-i cumpere cu bani dotali, sau pentru o suma ce-i datora;

3. cand femeia cedeaza barbatului sau, din avutul sau propriu, drept plata unei sume promisa barbatului ca dota.

In toate cazurile mostenitorii rezervatari ai partilor contractante au drept de a ataca asemenea operatii, daca ele ascund beneficii indirecte.



-----------

Art. 1307 a fost modificat implicit prin abrogarea art. 1223-1293 Cod civil. Drept urmare a acestei abrogari, regula interzicerii vanzarii intre soti nu mai comporta - in masura in care ele erau proprii regimului matrimonial dotal - exceptiile pentru cauza de lichidare prevazute la pct. 1, 2 si 3 din art. 1307.



ART. 1308

Sub pedeapsa de nulitate, nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse:

1. tutorii, ai averii celor de sub a lor tutela;

2. mandatarii, ai averii ce sunt insarcinati sa vanza;

3. administratorii, ai averii comunelor sau stabilimentelor incredintate ingrijirii lor;

4. oficiantii publici*), ai averilor statului ale caror vanzari se fac printr-insii. (Cod civil 1539 si urm.).



----------

*) Functionar public.



----------

A se vedea si:

- Legea nr. 69/1991 - Legea administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998.



ART. 1309

Judecatorii si supleantii*), membrii ministerului public si avocatii nu se pot face cesionari de drepturi litigioase, care sunt de competinta tribunalului judetean in a carui raza teritoriala isi exercita functiunile lor, sub pedeapsa de nulitate, speze si daune-interese.



----------

*) Grad judecatoresc desfiintat prin Decretul nr. 132 din 2 aprilie 1949 pentru organizarea judecatoreasca.



CAP. 3

Despre lucrurile care se pot vinde



ART. 1310

Toate lucrurile care sunt in comert*), pot sa fie vandute, afara numai daca vreo lege a oprit aceasta. (Cod civil 476, 578, 963).



----------

*) In circuitul civil.



----------

A se vedea si notele de la art. 475 si 1306.



ART. 1311

Daca in momentul vanzarii, lucrul vandut era pierit in tot, vinderea este nula. Daca a pierit numai in parte, cumparatorul are alegerea intre a se lasa de contract, sau a pretinde reducerea pretului. (Cod civil 1030 si urm., 1156, 1347).



CAP. 4

Despre obligatiile vanzatorului



Sectiunea I

Dispozitii generale



ART. 1312

Vanzatorul este dator sa explice curat indatoririle ce intelege a lua asupra-si.

Orice clauza obscura sau indoioasa se interpreteaza in contra vanzatorului. (Cod civil 983).



--------

Vezi nota de la art. 1294.



ART. 1313

Vanzatorul are doua obligatii principale, a preda lucrul si a raspunde de dansul. (Cod civil 1314 si urm., 1336 si urm.).



---------

A se vedea nota de la art. 1294.



Sectiunea II

Despre predarea lucrului



ART. 1314

Predarea este stramutarea lucrului vandut in puterea si posesiunea cumparatorului. (Cod civil 1074 si urm., 1315 si urm.).

ART. 1315

Obligatia de a preda imobilele se indeplineste din partea vanzatorului prin remiterea cheilor, daca e vorba de o cladire, sau prin remiterea titlului de proprietate.

ART. 1316

Predarea lucrurilor mobile se face: sau prin traditiunea reala, sau prin remiterea cheilor cladirii, in care se afla puse, sau prin simplul consimtamant al partilor, daca stramutarea nu se poate face in momentul vanzarii, sau daca cumparatorul le avea in puterea sa, la facerea vanzarii, cu vreun alt titlu.

ART. 1317

Spezele predarii sunt in sarcina vanzatorului, si ale ridicarii in sarcina cumparatorului, daca nu este stipulatiune contrarie. (Cod civil 1105, 1305).

ART. 1318

Traditiunea lucrurilor necorporale se face, sau prin remiterea titlurilor, sau prin uzul ce face cumparatorul de dansele, cu consimtamantul vanzatorului. (Cod civil 1391, 1393, 1687).

ART. 1319

Predarea trebuie sa se faca la locul unde, se afla lucrul vandut in timpul vanzarii, daca partile nu s-au invoit altfel. (Cod civil 1104, 1121, 1362).

ART. 1320

Daca vanzatorul nu face predarea in timpul determinat de ambele parti, cumparatorul va avea facultatea de a alege intre a cere rezolutiunea vanzarii sau punerea sa in posesie, daca intarzierea nu provine decat din faptul vanzatorului. (Cod civil 1020, 1075, 1332).

ART. 1321

In toate cazurile, vanzatorul trebuie sa fie condamnat*) la daune-interese, daca urmeaza vreo vatamare pentru cumparator din nepredarea lucrului la timp. (Cod civil 1075, 1081 si urm.).



----------

*) Obligat.



ART. 1322

Vanzatorul nu este dator sa predea lucrul, daca cumparatorul nu plateste pretul si nu are dat de vanzator un termen pentru plata. (Cod civil 1023, 1361 si urm.).

ART. 1323

El nu va fi dator sa faca predarea, chiar de ar fi si dat un termen pentru plata, daca de la vanzare incoace, cumparatorul a cazut in faliment sau in nesolvabilitate, incat vanzatorul se afla in pericol de a pierde pretul, afara numai daca cumparatorul va da cautiune ca va plati la termen.

ART. 1324

Lucrul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul vanzarii. Din acea zi toate fructele sunt ale cumparatorului. (Cod civil 1018 si urm., 1080, 1363).

ART. 1325

Obligatia de a preda lucrul cuprinde accesoriile sale si tot ce a fost destinat la uzul sau perpetuu. (Cod civil 468 si urm., 482 si urm., 488 si urm, 903, 1396).

ART. 1326

Vanzatorul este dator sa predea cuprinsul lucrului vandut in masura determinata prin contract, insa cu modificarile mai jos aratate.

ART. 1327

Daca vanzarea unui imobil s-a facut cu aratare de cuprinsul sau, si pe atat masura, vanzatorul este dator sa predea cumparatorului, daca acesta cere, cuprinsul aratat in contract. Neputand, sau cumparatorul necerand, vanzatorul este dator sa sufere o scadere proportionala la pret. (Cod civil 1332).

ART. 1328

Daca, din contra, in cazul articolului precedent, s-ar gasi ca cuprinsul lucrului e mai mare decat cel aratat in contract, cumparatorul poate sau a complini pretul dupa numarul masurilor aflate, sau, daca excedentele cuprinsului aflat se ridica la o a douazecea parte a cuprinsului declarat in contract, a strica vanzarea. (Cod civil 1332).

ART. 1329

In toate cazurile de vanzare, facuta altfel decat pe atat masura, fie vanzarea de un corp cert si limitat, fie de mai multe fonduri distincte si separate, fie conceputa cu expresia masurii inaintea desemnarii obiectului sau din contra, nici vanzatorul n-are drept la adaos de pret, pentru excedent, nici cumparatorul, la scadere pentru lipsa, decat in cazul cand excedentul sau lipsa pretuieste o a douazecea parte din pretul total al vanzarii. (Cod civil 1339).

ART. 1330

Dispozitiile celor trei articole precedente nu se vor aplica decat in lipsa de stipulatie contrarie intre parti. (Cod civil 1339).

ART. 1331

Cand, dupa art. 1328 si 1329, este caz de a se adaugi pretul pentru excedent de masuri, cumparatorul are facultatea de a alege, intre a strica vanzarea si a implini pretul. Suplimentul pretului se raspunde cu dobanda, daca cumparatorul a pastrat imobilele.

ART. 1332

In toate cazurile, cand cumparatorul are drept de a strica vanzarea, vanzatorul este dator sa-i restituie, deosebit de pret, daca l-a primit, spezele contractului. (Cod civil 1305).

ART. 1333

Daca s-au vandut doua fonduri printr-un singur contract, drept un singur pret, cu aratare de masura fiecaruia, si cuprinsul unuia este mai mic decat cel declarat, iar al celuilalt mai mare, se va face compensatie intre pretul excedentului si pretul lipsei, si actiunea vanzatorului pentru adaugire sau a cumparatorului pentru scadere de pret va fi supusa regulilor mai sus stabilite.

ART. 1334

Actiunea vanzatorului pentru complinirea pretului si a cumparatorului, pentru scaderea pretului sau pentru stricarea contractului, se prescriu printr-un an din ziua contractului. (Cod civil 1327 si urm.).

ART. 1335

Pericolul total sau partial al lucrului vandut, mai inainte de predare, se judeca dupa regulile generale ale obligatiilor conventionale. (Cod civil 1018, 1080, si urm., 1083, 1156, 1358).



Sectiunea III

Despre raspunderea vanzatorului



ART. 1336

Vanzatorul raspunde catre cumparator:

1. de linistita posesiune a lucrului, si

2. de viciile aceluiasi lucru. (Cod civil 1313, 1337 si urm., 1352 si urm.).



& 1. Raspunderea de evictiune



ART. 1337

Vanzatorul este de drept obligat, dupa natura contractului de vanzare, a raspunde catre cumparator de evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut, sau de sarcinile la care s-ar pretinde supus acel obiect si care n-ar fi declarate la facerea contractului. (Cod civil 1408, 1503).

ART. 1338

Partile pot prin conventie sa adauge, sa micsoreze sau sa stearga obligatia de evictiune. (Cod civil 969, 1339 si urm., 1354, 1392).

ART. 1339

In nici un mod vanzatorul nu se poate sustrage de la raspunderea pentru evictiunea care ar rezulta dintr-un fapt personal al sau; orice conventie contrarie este nula. (Cod civil 5, 998, 999, 1392).

ART. 1340

Stipulatia prin care vanzatorul se descarca de raspunderea pentru evictiune, nu-l scuteste de a restitui pretul, in caz de evictiune, afara numai daca cumparatorul a cunoscut, la facerea vanzarii, pericolul evictiunii, sau daca a cumparat pe raspunderea sa proprie. (Cod civil 1353, 1392).

ART. 1341

Cand vanzatorul este raspunzator de evictiune, cumparatorul, daca este evins, are dreptul a cere de la vanzator:

1. restituirea pretului;

2. fructele, daca este dator a le intoarce proprietarului care l-a evins;

3. spezele instantei*) deschise de dansul in contra vanzatorului si ale celei deschise de invingator in contra sa;

4. daune-interese si spezele contractului de vindere.



--------

*) Cheltuieli de judecata.



ART. 1342

Daca, la epoca evictiunii, lucrul vandut se afla de o valoare inferioara sau a suferit deteriorari ori prin neglijenta cumparatorului, ori prin evenimente independente de cumparator vanzatorul nu se poate apara de a restitui pretul intreg.

ART. 1343

Dar daca cumparatorul a tras foloase din stricaciunile ce a facut lucrului, vanzatorul are dreptul a opri din pret o suma egala cu acele foloase.

ART. 1344

Daca lucrul vandut se afla, la epoca evictiunii, de o valoare mai mare, din orice cauza, vanzatorul este dator sa plateasca cumparatorului, pe langa pretul vanzarii, excedentele valorii in timpul evictiunii. (Cod civil 1348).

ART. 1345

Vanzatorul este dator sa intoarca cumparatorului, el insusi sau prin evingator, toate spezele necesare, utile si de intretinere ale aceluia.

ART. 1346

Daca vanzatorul a vandut cu rea-credinta fondul altuia, el va fi dator sa intoarca cumparatorului toate spezele ce va fi facut, si cele de simpla placere.

ART. 1347

Daca cumparatorul este evins numai de o parte a lucrului si aceasta are, in privinta totului, o asa insemnatate incat cumparatorul n-ar fi cumparat lucrul fara acea parte, el poate strica vanzarea.

ART. 1348

Daca in caz de evictiunea unei parti a fondului vandut, nu se strica vanzarea, cumparatorul are dreptul a cere valoarea, in momentul evictiunii, a partii de care a fost evins, iar nu o parte proportionala din pret, ori de au crescut sau de au scazut imobilele in valoare de la vindere incoace. (Cod civil 1327, 1344, 1349).

ART. 1349

Daca imobilul vandut se afla insarcinat de servituti neaparate, nedeclarate de vanzator si de o asa importanta, incat se poate presupune ca cumparatorul n-ar fi cumparat de le-ar fi cunoscut, el poate cere sau stricarea contractului sau indemnitate. (Cod civil 622, 1352).

ART. 1350

Chestiunile de daune-interese ce ar rezulta din neexecutarea vinderii si care nu sunt prevazute aici se vor decide dupa regulile generale ale conventiilor. (Cod civil 997 si urm., 1020, 1021, 1074, 1075 si urm., 1081).

ART. 1351

Daca cumparatorul s-a judecat pana la ultima instanta cu evingatorul sau, fara sa cheme in cauza pe vanzator, si a fost condamnat, vanzatorul nu mai raspunde de evictiune, de va proba ca erau mijloace sa castige judecata.



& 2. Raspunderea de viciile lucrului vandut



ART. 1352

Vanzatorul este supus la raspundere pentru viciile ascunse ale lucrului vandut, daca din cauza acelora, lucrul nu este bun de intrebuintat, dupa destinarea sa, sau intrebuintarea sa e atat de micsorata, incat se poate presupune ca cumparatorul nu l-ar fi cumparat, sau n-ar fi dat pe dansul ceea ce a dat, de i-ar fi cunoscut viciile. (Cod civil 954, 1336, 1349, 1353 si urm.).

ART. 1353

Vanzatorul nu este raspunzator de viciile aparente si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga. (Cod civil 1340).

ART. 1354

El este raspunzator de viciile ascunse, chiar si cand nu le-a cunoscut, afara numai daca, in cazul acesta, nu se va fi invoit cu cumparatorul ca sa nu raspunda de vicii. (Cod civil 1338 si urm.).

ART. 1355

In cazurile art. 1352 si 1354, cumparatorul poate sau a intoarce lucrul si a-si primi pretul, sau a opri lucrul si a cere inapoierea unei parti din pret arbitrata prin experti.

ART. 1356

Daca vanzatorul cunostea viciile lucrului, el este dator, pe langa restitutiunea pretului, de toate daunele-interese catre cumparator.

ART. 1357

Daca vanzatorul nu cunostea viciile lucrului, el nu poate fi apucat*) decat pentru restitutiunea pretului si pentru spezele facute de cumparator cu ocazia vanzarii. (Cod civil 1305, 1341).



---------

*) Obligat.



ART. 1358

Daca lucrul a pierit din cauza viciilor sale, vanzatorul este dator a intoarce cumparatorului pretul si a-l dezdauna, conform celor doua articole precedente.

Dar pierderea lucrului prin caz fortuit va fi pe seama cumparatorului.

ART. 1359

Actiunea pentru vicii redibitorii trebuie sa fie intentata de cumparator in scurt termen, dupa natura viciului, obiceiul din partea locului si distanta.



-------

A se vedea art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagube generate de produsele defectuoase, publicata in Monitorul Oficial nr. 421 din 1 septembrie 2000.



ART. 1360

Aceasta actiune nu exista in vanzarile publice.



CAP. 5

Despre obligatiile cumparatorului



ART. 1361

Principala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul la ziua si la locul determinat prin contract. (Cod civil 1092 si urm., 1104, 1294, 1303, 1322, 1362 si urm., 1730 pct. 5, 1737 pct. 1).

ART. 1362

Daca nu s-a determinat nimic in privinta aceasta prin contract, cumparatorul este dator a plati la locul si la timpul in care se face predarea lucrului. (Cod civil 1104, 1319).

ART. 1363

Cumparatorul datoreste dobanda pretului vanzarii pana la platirea capitalului, in cele trei urmatoare cazuri:

- daca aceasta s-a cuprins anume in contract;

- daca lucrul vandut si predat produce fructe sau alte venituri;

- daca cumparatorul a fost interpelat*) a plati.

In acest dupa urma caz dobanda nu curge decat din momentul interpelarii. (Cod civil 969, 1088, 1324).



---------

*) Pus in intarziere.



ART. 1364

Daca cumparatorul este tulburat, sau are cuvant de a se teme ca ar fi tulburat prin vreo actiune, sau ipotecara sau de revendicare, el poate suspenda plata pretului pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau va da cautiune, afara numai daca se va fi stipulat ca plata sa se faca chiar de ar urma tulburarea. (Cod civil 1322).

ART. 1365

Daca cumparatorul nu plateste pretul, vanzatorul poate cere rezolutiunea vanzarii. (Cod civil 1020, 1021, 1320, 1366 si urm., 1647).

ART. 1366

Rezolutiunea vanzarii de imobile se pronunta indata, daca vanzatorul este in pericol de a pierde lucrul si pretul.

Daca asemenea pericol nu exista, judecatorul poate da cumparatorului un termen mai mult sau mai putin lung, dupa imprejurari, fara sa poata da in nici un caz al doilea termen.

Trecand acel termen, fara ca cumparatorul sa plateasca, se va pronunta rezolutiunea vanzarii. (Cod civil 1101).

ART. 1367

Cand la o vanzare de imobile s-a stipulat ca, in lipsa de plata pretului in termenul defipt vanzarea va fi de drept rezolvata, cumparatorul poate plati dupa expirarea termenului, pe cat timp nu este pus de vanzator in intarziere printr-o interpelare in forma*); dar dupa asemenea interpelare, judecatorul**) nu-i poate da termen. (Cod civil 120, 1021, 1079, 1366).



--------

*) Intr-unul din modurile admise de lege.

**) Instanta judecatoreasca.



ART. 1368

Actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala. Cu toate acestea, vanzatorul nu se va putea prevalida*) de dreptul sau, in contra autoritatii publice, nici in contra adjudecatorilor in vanzari silite, decat conformandu-se, pentru acest din urma caz, regulilor prescrise in procedura.



--------

*) Prevala.



ART. 1369

Actiunea rezolutorie creata prin art. 1365 este supusa la acelasi mod de conservare ca si privilegiul vanzatorului. Ea nu poate fi exercitata, dupa stingerea acestui privilegiu, cu vatamarea unei a treia persoane, care a castigat de la cumparator drepturi asupra imobilului vandut, si care s-a conformat legilor ca sa pastreze acele drepturi. (Cod civil 1722 si urm., 1730, 1737).



---------

1. A se vedea si art. 17 alin. 1 din Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare, art. 4 si 5 din Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare; pentru aplicabilitatea acestor acte normative a se vedea art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.

2. A se vedea Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 237/C/1997, publicat in Monitorul Oficial nr. 184 din 23 februarie 1998.



ART. 1370

La vanzari de denariate*) si de lucruri mobile, vanzarea se va rezolvi de drept si fara interpelare**) in folosul vanzatorului, dupa expirarea termenului pentru ridicarea lor.



-----------

*) Producte.

**) Punere in intarziere.



CAP. 6

Despre rezolutiunea vanzarii prin rascumparare



ART. 1371-1387

(Abrogate prin art. 4 al Legii contra cametei din 2.IV.1931).



CAP. 7

Despre licitatie



ART. 1388

Daca un lucru comun al mai multor nu se poate imparti usor si fara pierdere;

sau daca intr-o imparteala de buna voie, s-ar afla lucruri pe care nici unul din impartitori n-ar putea, sau n-ar voi a lua; vanzarea unor asemenea lucruri se va face cu licitatie si pretul se va imparti intre coproprietari. (Cod civil 728 si urm., 1390).



--------

A se vedea si reglementarea procedurii impartelii judiciare din art. 673^1-673^14 din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat o data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000.



ART. 1389

Fiecare din proprietari poate cere a se chema la licitatie straini*); vor trebui de neaparat sa se cheme, daca unul din coproprietari este minor.



--------

*) Alte persoane decat coproprietarii.



--------

Potrivit art. 147 din Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare, regulile privitoare la tutela minorului care nu a implinit varsta de 14 ani se aplica si in cazul tutelei celui pus sub interdictie.



ART. 1390

Modul si formalitatile pentru licitatie sunt aratate la titlul "Despre succesiuni" in codicele de procedura.



CAP. 8

Despre stramutarea creantelor si altor lucruri necorporale



ART. 1391

La stramutarea unei creante, a unui drept sau a unei actiuni, predarea intre cedente si cesionar se face prin remiterea titlului. (Cod civil 1132, 1318, 1393 si urm.).



--------

A se vedea si Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992, art. 120.



ART. 1392

Cel ce vinde o creanta, sau orice alt lucru necorporal, este dator sa raspunda de existenta sa valabila in folosul sau, in momentul vanzarii, desi vanzarea n-ar cuprinde aceasta indatorire de raspundere. (Cod civil 1337 si urm., 1397 si urm.).

ART. 1393

Cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decat dupa ce a notificat debitorului cesiunea.

Acelasi efect va avea acceptarea cesiunii facuta de debitor intr-un act autentic. (Cod civil 973, 1149, 1833).



-------

A se vedea art. 2 lit. a din Titlul VI "Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare", din Legea nr. 99/1999, privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.



ART. 1394

Cu toate acestea, orice act sau hotarare care constata o cesiune sau o chitanta de chirie sau arenda pe doi ani viitori, va trebui sa fie transcris pe registrele oficiului ipotecar. (Cod civil 1393, 1801 si urm.).



--------

1. Transcrierea la care se refera art. 1394 se facea in registrul de transcrieri al judecatoriei unde era situat bunul nemiscator, potrivit art. 710 si 711 pct. 8-9 Cod procedura civila - D(L) 1228, Monitorul Oficial nr. 281 din 15 martie 1900, republicat in Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile ulterioare.

2. Cu privire la opozibilitatea unor contracte de locatiune si a unor cesiuni de venituri, a se vedea si:

- art. 14 din Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare;

- art. 21 din Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947 cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996;

- Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.



ART. 1395

Daca mai inainte de notificarea cesiunii facuta de cedent sau de cesionar debitorului, acesta platise cedentului, liberarea sa va fi valabila. (Cod civil 1097).

ART. 1396

Vinderea sau cesiunea unei creante cuprinde accesoriile creantei, precum cautiunea, privilegiul si ipoteca. (Cod civil 903, 1325, 1744).



---------

Dispozitiile art. 1396 au fost interpretate prin Decretul-lege pentru abrogarea art. 33 din Legea cu privire la unele dispozitiuni pentru inlesnirea si refacerea creditului din 20 aprilie 1935 si pentru interpretarea art. 1396 Cod civil, art. 277 Cod comercial si art. 16 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin - promulgat cu Decretul nr. 3673, Monitorul Oficial nr. 856 din 1 noiembrie 1940.

Dispozitiile legii aratate mai sus au fost mentinute in vigoare prin art. 2 al Decretului 247/1950 pentru abrogarea Legii din 20 aprilie 1935 privitoare la unele dispozitii pentru inlesnirea si refacerea creditului - Buletinul Oficial nr. 104 din 16 noiembrie 1950.



ART. 1397

Vanzatorul sau cedentul unei creante nu raspunde de solvabilitatea debitorului, decat daca s-a indatorat anume la aceasta si numai pana la suma pretului de dansul primit. (Cod civil 1133).

ART. 1398

Cand a primit asupra-si raspunderea pentru solvabilitatea debitorului, aceasta indatorire se intelege contractata numai in ceea ce priveste solvabilitatea actuala a debitorului, nu si cea viitoare, afara de cazul cand se stipuleaza anume contrariul.

ART. 1399

Cel ce vinde o mostenire, fara a specifica cu de-amanuntul obiectele intr-insa cuprinse, nu raspunde decat de calitatea sa de mostenitor.

ART. 1400

Daca s-a folosit de fructele vreunui fond, sau a primit plata vreunei creante ereditare, sau a vandut lucruri de ale succesiunii, este dator sa intoarca toate acestea cumparatorului, daca nu si le-a rezervat anume la vanzare.

ART. 1401

Cumparatorul este dator si el sa intoarca vanzatorului sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile succesiunii, si sa-i tina seama de sumele de care era el insusi creditor al succesiunii, daca nu e stipulatie contrarie.

ART. 1402

Cel in contra carui exista un drept litigios vandut se va putea libera de cesionar numarandu-i pretul real al cesiunii, spezele contractului si dobanda din ziua cand cesionarul a platit pretul cesiunii. (Cod civil 1309, 1341, 1403, 1404).

ART. 1403

Lucrul se socoteste litigios cand exista proces sau contestatie asupra fondului dreptului.

ART. 1404

Dispozitiile art. 1402 inceteaza:

1. cand cesiunea s-a facut la un comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat;

2. cand s-a facut la un creditor, spre plata creantei sale;

3. cand s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios.



Titlul VI

DESPRE SCHIMB



ART. 1405

Schimbul este un contract prin care partile isi dau respectiv un lucru pentru altul.



---------

1. Cu privire la schimbul de terenuri a se vedea Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998 (art. 72).

2. A se vedea si nota de la art. 1306.



ART. 1406

Schimbul se face prin singurul consimtamant, intocmai ca si vanzarea. (Cod civil 1295).



----------

A se vedea nota de la art. 971.



ART. 1407

Daca unul dintre copermutanti*) a primit lucrul lui dat in schimb, si in urma probeaza ca celalalt contractant nu este proprietar al acelui lucru, nu poate fi constrans a preda pe cel ce dansul a promis, ci numai a intoarce pe cel primit. (Cod civil 1364).



----------

*) Parte in contractul de schimb.



ART. 1408

Copermutantul*) evins de lucrul primit in schimb poate cere daune-interese sau intoarcerea lucrului sau. (Cod civil 1020, 1021, 1337 si urm., 1341).



---------

*) Parte in contractul de schimb.



ART. 1409

Toate celelalte reguli prescrise pentru vanzare, se aplica si la contractul de schimb.



Titlul VII

DESPRE CONTRACTUL DE LOCATIUNE



CAP. 1

Dispozitii generale



ART. 1410

Obiectul contractului de locatiune este un lucru sau o lucrare. (Cod civil 1411 si urm., 1470 si urm.).

ART. 1411

Locatiunea lucrurilor este un contract prin care una din partile contractante se indatoreste a asigura celeilalte folosinta unui lucru pentru un timp determinat, drept un pret determinat. (Cod civil 1413 si urm.).

ART. 1412

Locatiunea lucrarilor este un contract prin care una din parti se indatoreste drept un pret determinat, a face ceva pentru cealalta parte. (Cod civil 1413, 1470).



----------

Locatiunea lucrarilor, astfel cum este determinata prin art. 1470 Cod civil, formeaza in prezent obiectul reglementarilor speciale cuprinse in Codul muncii - Legea nr. 10, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972, sau in dispozitiile normative privitoare la contractul de transport - terestru, fluvial, maritim si aerian - sau la contractul de antrepriza.



ART. 1413

Locatiunile sint de mai multe feluri si au regulile lor proprii.

Se cheama inchiriere locatiunea edificiilor si aceea a miscatoarelor;

Arendarea, locatiunea fondurilor rurale;

Prestatia lucrarilor, locatiunea muncii si a serviciului;

Antrepriza, luarea savarsirii unei lucrari drept un pret determinat, cand materialul se da de acela pentru care se executa o lucrare. (Cod civil 1416 si urm., 1447 si urm., 1470 si urm.).

ART. 1414

Se considera ca o locatiune orice concesiune temporara a unui imobil drept o prestatie anuala, ori sub ce titlu ar fi facuta.

O asemenea concesiune nu trece catre cesionar nici o proprietate, chiar cand s-ar fi stipulat contrariul, ceea ce va fi fara nici un efect. (Cod civil 1411).

ART. 1415

Locatiunile ereditare astazi in fiinta cunoscute sub numele de emfiteuze, ori embatic (besman), se pastreaza. Ele se vor regula dupa legile sub care s-au nascut.

Pe viitor ele nu se mai pot infiinta.



---------

Dispozitia art. 1415 alin. 1 nu mai are aplicare, intrucat prin art. 7 al Legii pentru reforma agrara din 14 iulie 1921 - Monitorul Oficial nr. 82 din 17 iulie 1921, pamantul care forma obiectul locatiunilor respective a fost expropriat in folosul embaticarilor.



CAP. 2

Reguli comune la locatiunea edificiilor si a fondurilor rurale



ART. 1416

Daca contractul facut verbal n-a primit nici o punere in lucrare, si una din parti il neaga, nu se poate primi proba prin martori, oricat de mic ar fi pretul si chiar cand s-ar zice ca s-a dat arvuna.

Numai celui ce neaga contractul se poate deferi juramant. (Cod civil 1191 si urm., 1197, 1297, 1298, 1417).



----------

1. Dispozitia din alin. 2 al art. 1416 a devenit inaplicabila in urma abrogarii art. 1207-1222 Cod civil prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Codul civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din C. com. - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.

2. Reglementari speciale ale locatiunii imobilelor se prevad si in urmatoarele dispozitii normative:

- Referitor la locatiunea fondurilor rurale, a se vedea Legea nr. 16/1994, Legea arendarii, publicata in Monitorul Oficial nr. 91 din 7 aprilie 1994, si Legea nr. 65/1998 pentru modificarea si completarea Legii arendarii nr. 16/1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 126 din 26 martie 1998.

- Referitor la inchirierea suprafetelor de locuit, a se vedea Legea nr. 114/1996 - Legea Locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/1998, publicata in Monitorul Oficial nr. 460 din 30 noiembrie 1998, Legea nr. 145/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 439 din 9 septembrie 1999, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 129 din 29 martie 2000, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 302 din 3 iulie 2000.



ART. 1417

Urmand contestatii asupra pretului contractului verbal, a carui punere in lucrare a inceput, si nefiind nici o chitanta, proprietarul jurand va fi crezut, daca locatarul nu prefera a cere o estimatie prin experti. In cazul din urma, spezele expertizei cad in sarcina lui, daca estimatia intrece pretul ce-l reclama.



---------

Dispozitia art. 1417 a fost modificata implicit ca urmare a abrogarii art. 1207-1222 Cod civil ("Despre juramant") prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Codul civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din Cod comercial - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.



ART. 1418

Locatarul are dreptul de a subinchiria ori a subarenda si de a ceda contractul sau catre altul, daca o asemenea facultate nu i-a fost interzisa.

Ea poate fi interzisa in tot ori in parte; aceasta interzicere nu se prezuma, ci trebuie sa rezulte din o stipulatie speciala. (Cod civil 534, 571, 573).



---------

A se vedea si:

- Legea nr. 16/1994, Legea arendarii, publicata in Monitorul Oficial nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificarile ulterioare.

- Legea nr. 114/1996 - Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare.



ART. 1419

Dispozitiile articolelor relative la contractele de arendare a averilor dotale ale femeilor maritate, se vor aplica si la contractele de arenda ale averilor minorilor. (Cod civil 534).



----------

A se vedea nota de la art. 467 Cod civil.



ART. 1420

Locatorul este dator, prin insasi natura contractului, fara sa fie trebuinta de nici o stipulatie speciala:

1. de a trada*) locatarului lucrul inchiriat sau arendat;

2. de a-l mentine in stare de a putea servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat sau arendat;

3. de a face ca locatarul sa se poata folosi neimpiedicat in tot timpul locatiunii. (Cod civil 1421 si urm.).



---------

*) Sa predea.



--------

1. A se vedea si art. 28 din Legea nr. 114/1996 a locuintei.

2. A se vedea si art. 8 alin. 1 al Legii nr. 16/1994.



ART. 1421

Locatorul trebuie sa tradea lucrul in asa stare, incat sa poata fi intrebuintat.

In cursul locatiunii, trebuie sa se faca toate acele reparatii ce pot fi necesare, afara de micile reparatii (reparatii locative) care prin uz sunt in sarcina locatarului. (Cod civil 1420, pct. 2, 1425, 1432, 1447 si urm.).



---------

A se vedea si:

- Legea nr. 114/1996 - Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare;

- Hotararea Guvernului nr. 446/1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, publicata in Monitorul Oficial nr. 203 din 21 august 1997.



ART. 1422

Locatarul trebuie sa fie garantat pentru toate stricaciunile si viciile lucrului inchiriat ori arendat, ce-i impiedica intrebuintarea, chiar desi nu au fost cunoscute locatorului la timpul locatiunii.

Daca din aceste vicii si defecte deriva pentru locatar o dauna oarecare, locatorul este dator de a-l dezdauna. (Cod civil 1352 si urm., 1425, 1575).



---------

A se vedea notele de la art. 1420.



ART. 1423

Daca in timpul locatiunii, lucrul inchiriat ori arendat se strica in totalitate prin caz fortuit, contractul este de drept desfacut. Daca insa se distruieste*) in parte, locatarul poate, dupa imprejurari, sa ceara o scadere din pret, ori desfiintarea contractului.

In amandoua cazurile nu i se da nici o dezdaunare. (Cod civil 557, 1156, 1439).



--------

*) Distruge.



ART. 1424

Locatorul nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat sau arendat.



--------

A se vedea:

- Legea nr. 114/1996 - Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr. 3 din 13 ianuarie 1997.



ART. 1425

Daca in cursul locatiunii, lucrul inchiriat sau arendat are nevoie de reparatii urgente, ce nu se pot amana pana la finele contractului, locatarul trebuie sa sufere stramtoarea ce i se casuneaza, orice fel fie ea, si fiind lipsit chiar, pe timpul facerii lor, de intrebuintarea a o parte din lucrul inchiriat sau arendat.

Daca insa aceste reparatii continua mai mult decat 40 de zile, pretul locatiunii se va scadea in proportia timpului in care si a partii lucrului inchiriat de a carei intrebuintare a ramas lipsit.

Daca reparatiile sunt de asa fel incat locatarul si familia sa se afla in neputinta de a locui, el va putea cere anularea*) contractului. (Cod civil 1420 pct. 3, 1421).



----------

*) Se are in vedere "rezilierea".



ART. 1426

Locatorul nu este raspunzator catre locatar de tulburarea casunata lui prin faptul unei a treia persoane, care persoana nu-si sprijina acest fapt pe un drept asupra lucrului inchiriat sau arendat; locatarul are insa facultatea de a reclama in contra-le in numele sau personal. (Cod civil 1427 si urm.).

ART. 1427

Daca, din contra, locatarul a fost tulburat in folosinta sa, in urmarea unei actiuni relative la proprietatea lucrului, are drept la o scadere in proportie cu pretul inchirierii sau arendarii, intrucat insa a instiintat pe locator de aceasta molestare si impiedicare. (Cod civil 1311, 1422, 1428).

ART. 1428

Daca acei care au casunat tulburarea, cu de la sine putere, pretind a avea vreun drept asupra lucrului, ori daca locatarul este chemat in judecata pentru a fi condamnat a pierde lucrul in totalitate sau in parte, sau pentru a suferi exercitiul unei servituti, el trebuie sa instiinteze pe locator spre a fi garantat contra unei asemenea tulburari, si daca vrea, poate sa fie scutit de orice chemare in judecata, aratand insa pe locatorul in al carui nume poseda. (Cod civil 1426 si urm.).



-------

A se vedea art. 60-63 Cod procedura civila - D(L) 1228, Monitorul Oficial nr. 281 din 15 martie 1900, republicat in Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile ulterioare, referitoare la chemarea in garantie si art. 64-65 Cod procedura civila referitoare la aratarea titularului dreptului.



ART. 1429

Locatarul are doua indatoriri principale:

1. trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat sau arendat ca un bun proprietar si numai la destinatia determinata prin contract; iar in lipsa de stipulatie speciala, la destinatia prezumata dupa circumstante;

2. trebuie sa plateasca pretul locatiunii la termenele statornicite. (Cod civil 1080, 1430 si urm., 1439, 1564).



-------

1. A se vedea si Legea nr. 16/1994 - Legea arendarii, publicata in Monitorul Oficial nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificarile ulterioare.

2. A se vedea Legea nr. 114/1996, Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare.



ART. 1430

Daca locatarul uzeaza de lucrul inchiriat sau arendat in altfel de cum se arata in contract, sau in un mod din care ar putea sa rezulte o vatamare pentru locator, acesta, dupa imprejurari, poate cere desfiintarea*) contractului. (Cod civil 1020, 1021, 1420 pct. 2, 1429, 1439, 1453).



----------

*) Rezilierea.



----------

A se vedea nota de la art. 1429.



ART. 1431

Locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care l-a primit, conform inventarului, daca s-a fost facut un asemenea intre dansul si locator; nu este raspunzator de pierderea sau deteriorarea provenita din cauza vechimii sau a unei forte majore. (Cod civil 547, 1156, 1423, 1432 si urm., 1448).



----------

A se vedea nota de la art. 1429.



ART. 1432

In lipsa de inventar se prezuma ca locatarul a primit lucrul inchiriat ori arendat in starea in care locatorul era dator a-l trada*) si trebuie sa-l restituie in aceeasi conditie, afara numai cand ar putea proba contrariul. (Cod civil 1421, 1447 si urm.).



----------

*) A-l preda.



ART. 1433

Locatarul e dator a apara lucrul inchiriat contra uzurpatiunilor.

Urmand uzurpatiune, este dator a instiinta pe locator in termenul ce s-ar fi pus spre cercetare*). Calcand aceasta datorie, ramane raspunzator de daune si speze. (Cod civil 554, 1427, 1428).



----------

*) Termenul real pentru judecarea actiunii tertului.



ART. 1434

Locatarul este raspunzator de stricaciunile si pierderile intamplate in cursul folosintei sale, intrucat nu probeaza ca au urmat fara culpa sa.

Asemenea este raspunzator de stricaciunile si pierderile casunate de persoanele familiei sale sau de sublocatar. (Cod civil 1429, 1434).



---------

Cu privire la membrii familiei locatarului a se vedea si art. 17 din Legea nr. 114/1996 - Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare.



ART. 1435

Este raspunzator de incendiu, daca nu probeaza ca incendiul s-a intamplat prin caz fortuit sau forta majora, sau prin defect de constructie, sau ca focul a venit de la o casa vecina. (Cod civil 547, 760, 1083, 1431, 1601).



----------

A se vedea si:

- Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 225 din 30 august 1997, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 114/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 425 din 1 septembrie 2000.



ART. 1436

Locatiunea facuta pentru un timp determinat inceteaza de la sine cu trecerea termenului, fara sa fie trebuinta de o prealabila instiintare.

Daca contractul a fost fara termen, concediul*) trebuie sa se dea de la o parte la alta, observandu-se termenele defipte de obiceiul locului. (Cod civil 1436 si urm., 1443, 1450 si urm.).



--------

*) Denuntarea.



--------

1. A se vedea nota de la art. 1429.

2. A se vedea si:

- Legea nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reinnoirea contractelor de inchiriere privind unele suprafete locative, publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 18 aprilie 1994;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in Monitorul Oficial nr. 148 din 8 aprilie 1999, cu rectificarile ulterioare;

- Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noiembrie 1995 (art. 6 si 7).



ART. 1437

Dupa expirarea termenului stipulat prin contractul de locatiune, daca locatarul ramane si e lasat in posesie, atunci se considera locatiunea ca reinnoita, efectele ei insa se reguleaza dupa dispozitiile articolului relativ la locatiunea fara termen. (Cod civil 1436, 1452).



---------

A se vedea si notele de la art. 1436.



ART. 1438

Cand s-a notificat concediul, locatarul chiar daca ar fi continuat a se servi de obiectul inchiriat sau arendat, nu poate opune relocatiunea tacuta*). (Cod civil 1436, 1437).



---------

*) Reinnoirea tacita a locatiunii.



ART. 1439

Contractul de locatiune se desfiinteaza cand lucrul a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare.

In caz cand una din parti nu implineste indatoririle sale principale, cealalta parte poate cere desfiintarea contractului. (Cod civil 557, 1020, 1021, 1091, 1156, 1420, 1423, 1429, 1430, 1447 si urm.).



---------

1. A se vedea si:

- Legea nr. 114/1996 - Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare.

- Legea nr. 16/1994 - Legea arendarii, publicata in Monitorul Oficial nr. 3 din 13 ianuarie 1997.

2. A se vedea, de asemenea, si notele de la art. 1436.



ART. 1440

Contractul de locatiune nu se desfiinteaza prin moartea locatarului, nici prin aceea a locatorului. (Cod civil 557, 653, 1485).



----------

A se vedea notele de la art. 1436.



ART. 1441

Daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat, cumparatorul este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, intrucat a fost facuta prin un act autentic sau prin un act privat, dar cu data certa, afara numai cand desfiintarea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune. (Cod civil 561, 1182, 1442, 1443).



-------

Cu privire la opozabilitatea contractului de arendare fata de terti, a se vedea art. 6 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 16/1994.



ART. 1442

Daca in contractul de locatiune s-a prevazut desfiintarea lui din cauza vanzarii, atunci locatarul are dreptul a cere dezdaunarea de la locator, afara numai cand s-ar fi stipulat contrariul.

ART. 1443

Cumparatorul ce voieste sa faca intrebuintare de facultatea rezervata prin contractul de locatiune de a da concediu*), trebuie sa vesteasca mai intai pe locatar. Chiriasul va fi vestit mai inainte cu timpul cerut de obiceiul locului; arendasul cel putin cu un an. (Cod civil 1442).

ART. 1444

Arendasul ori locatarii nu pot fi dati afara mai inainte de a fi dezdaunati de catre locator, iar cand acesta nu o face, de catre cumparator.

ART. 1445

Cumparatorul cu pact de rascumparare nu poate sa dea afara pe locatar mai inainte de a fi devenit proprietar nerevocabil prin trecerea termenului rascumpararii.



----------

Art. 1445 a fost abrogat implicit ca urmare a abrogarii art. 1371-1387 Cod civil, prin art. 4 al Legii contra cametei - promulgata prin Decretul nr. 994, Monitorul Oficial nr. 77 din 2 aprilie 1931.



CAP. 3

Despre regulile particulare la inchiriere



ART. 1446

Contractul de inchiriere se poate desfiinta cand locatarul nu mobileaza indeajuns casa, afara numai daca da garantie suficienta pentru plata chiriei.

ART. 1447

Reparatiile mici numite locative, ce raman in sarcina locatarului, daca nu s-a stipulat din contra, sunt acele pe care obiceiul locului le considera de astfel si intre altele sunt urmatoarele:

reparatia vetrei sobelor, a gurii lor, a capacelor s.c.l. a stricarii tencuielii din partea de jos a peretilor camerei si a altor locuri de locuinta pana la inaltimea de un metru;

la parchet si dusumele, intrucat numai unele bucati sunt stricate;

a geamurilor, intrucat sfaramarea lor nu ar fi urmat din cauza unei intamplari extraordinare ori fortei majore, de care nu poate fi responsabil locatarul;

a usilor, ferestrelor, broastelor, verigilor si altfel de incuietori. (Cod civil 545, 1421, 1432, 1434, 1448 si urm.).



-----------

A se vedea nota de la art. 1421.



ART. 1448

Nici una din reparatiile reputate locative nu cad in sarcina locatarului cand stricaciunile au fost cauzate prin vechime sau forta majora.



-----------

A se vedea nota de la art. 1421.



ART. 1449

Curatirea puturilor si a plimbatorilor este in sarcina locatorului.

ART. 1450

Inchirierea mobilelor destinate pentru mobilarea unei case intregi, a unui apartament ori magazin se considera facuta pentru durata ordinara a inchirierii caselor, apartamentelor, magazinelor, dupa obiceiul locului.

ART. 1451

Inchirierea unui apartament mobilat se va considera facuta pe un an, cand s-a stipulat atata chirie pe an;

pe o luna, cand s-a stipulat atata chirie pe luna;

pe o zi, cand s-a stipulat atata chirie pe zi.

Daca nu exista nici o imprejurare din care sa se probeze ca inchirierea s-a facut pe un an, pe o luna sau pe o zi, se va considera facuta conform obiceiului locului.

ART. 1452

Daca locatarul, si dupa expirarea termenului locatiunii, continua a ramane in casa sau apartamentul inchiriat, fara nici o impiedicare din partea locatorului, el se considera ca voieste a le ocupa sub aceleasi conditii si pentru un timp determinat de obiceiul locului, si nu poate nici sa iasa, nici sa fie concediat inainte de a se fi facut vestirea, in termenul obisnuit in localitate. (Cod civil 1436, 1437).



---------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 1436.



ART. 1453

Daca contractul de inchiriere se desfiinteaza pentru culpa chiriasului, acesta e dator de a plati chiria pe tot timpul necesar pentru o noua inchiriere, si daunele ce ar fi provenit din reaua intrebuintare a lucrului inchiriat. (Cod civil 1084, 1429, 1439, 1446).



CAP. 4

Despre regulile particulare la arendare



--------

Cu privire la dispozitiile acestui capitol a se vedea si Legea nr. 16 - Legea arendarii, publicata in Monitorul Oficial nr. 3 din 13 ianuarie 1997.



Sectiunea I

Arendare pe bani



ART. 1454

Daca, prin contractul de arendare, se arata o intindere mai mica sau mai mare decat are fondul in realitate, arenda nu se va scadea si nu se va spori decat in cazurile si dupa regulile cuprinse la titlul vinderii, articolul 1327.

ART. 1455

Daca arendasul nu inzestreaza mosia cu vitele si instrumentele necesare pentru exploatatiune; daca nu o cultiva la fel, daca nu o cultiva ca un bun proprietar, daca face din mosia arendata o intrebuintare diferita de aceea ce a fost destinata, sau in genere daca nu indeplineste clauzele arendarii, asa incat din aceasta sa derive o dauna pentru locator, acesta poate, dupa imprejurari, sa ceara desfiintarea contractului.

In toate cazurile sus-zise, arendasul este raspunzator de daunele provenite din neindeplinirea contractului.

ART. 1456

Fiece arendas este dator sa-si stranga recolta numai in locurile obisnuite spre acest finit, intrucat nu a urmat o stipulatie diferita.

ART. 1457

Daca arendarea s-a facut pe mai multi ani si daca in cursul ei s-a pierdut prin caz fortuit toata recolta unui an, sau cel putin jumatate din ea, arendasul poate sa ceara un scazamant din arenda, afara numai cand s-a compensat prin precedentele recolte.

Acest scazamant nu se va putea determina decat la finele contractului de arendare; atunci insa se va face compensatia prin recoltele tuturor anilor de arendare.

Pana atunci insa judecatorul poate, dupa arbitrul*) sau, sa faca un scazamant provizoriu, in proportia daunei suferite.



---------

*) Apreciere.



ART. 1458

Daca arendarea nu s-a facut decat pe un an si toata recolta sau cel putin jumatate din ea s-a pierdut, arendasul va capata un scazamant proportional cu arenda.

ART. 1459

Nu se va face scazamant, cand pierderea fructelor se va fi intamplat dupa culegerea lor.

ART. 1460

Arendasul poate, prin o clauza expresa, sa ia asupra-si cazurile fortuite.

ART. 1461

Sub stipulatia articolului precedent nu se cuprind decat cazurile fortuite ordinare, cum: grindina, bruma s.c.l.

Nu se cuprind sub dansa cazurile fortuite extraordinare, cum: devastarile din razboi, inundatie neobisnuita in tara, afara numai cand s-ar fi lepadat de dreptul de scazamant din motivul cazurilor fortuite, prevazute si neprevazute.

ART. 1462

Arendarea fara termen a unei mosii se considera facuta pentru tot timpul necesar ca arendasul sa culeaga toate fructele ei.

ART. 1463

Contractul de arendare fara termen inceteaza de la sine cu expirarea timpului pentru care se considera facut, dupa dispozitia articolului precedent.

ART. 1464

Daca dupa expirarea arendarii facute cu termen, arendasul continua si se lasa in posesiune, atunci se formeaza o noua arendare, cu efectul aratat la art. 1462.

ART. 1465

Arendasul ce iese trebuie sa dea celui ce vine dupa dansul incaperile cuviincioase si alte inlesniri pentru muncile anului urmator, si viceversa, arendasul ce vine trebuie sa lase celui ce iese incaperile cuviincioase si alte inlesniri pentru consumarea furajelor si pentru strangerea recoltelor ce ar fi mai ramas a se face.



Sectiunea II

Arendare pe fructe



ART. 1466

Dispozitiile in genere pentru locatiunea lucrurilor si in particular pentru arendarea pe bani se aplica si la arendarea pe fructe, cu modificarile urmatoare.

ART. 1467

Daca arendandu-se mosia s-a stipulat ca arenda sa se plateasca in o parte din fructe, orice subarendare este oprita, daca nu s-a permis anume. (Cod civil 1418).

ART. 1468

Urmand subarendarea nepermisa, proprietarul are drept de a-si lua indarat folosinta mosiei sale si de a fi satisfacut de daune interese ce ar proveni de la neindeplinirea contractului.

ART. 1469

Pierderea recoltei, prin cazuri fortuite, in tot ori in parte, cade in sarcina ambelor parti, fara a da drept nici uneia din ele a trage la raspundere pe cealalta.

Nu va privi insa pe proprietar pierderea recoltei dupa strangerea ei, daca, arendasul s-a fost pus in intarziere cu tradarea*) partii cuvenite acelui.



---------

*) Predarea.



CAP. 5

Despre locatiunea lucrurilor



ART. 1470

Exista trei feluri de locatiuni a lucrarilor:

1. aceea prin care persoanele se obliga a pune lucrarile lor in serviciul altora;

2. aceea a carausilor si a capitanilor de corabii, care se insarcineaza cu transportul persoanelor sau a lucrurilor;

3. aceea a intreprinzatorilor de lucrari. (Cod civil 1412, 1413, 1471, 1473 si urm., 1478 si urm.).



--------

1. Cu privire la locatiunea la care se refera pct. 1 din art. 1470, a se vedea Codul muncii - Legea nr. 10, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972.

2. Cu privire la locatiunea la care se refera pct. 2 din art. 1470, a se vedea:

- Codul de comert - Decretul nr. 1233/1887, publicat in Monitorul Oficial nr. 31 din 10 mai 1887, cu modificarile ulterioare (art. 413-441);

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, publicata in Monitorul Oficial nr. 254 din 8 iulie 1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 89/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 247 din 1 iunie 1999;

- Codul aerian - Ordonanta Guvernului nr. 29/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 28 august 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 355 din 31 iulie 2000.



ART. 1471

Nimeni nu poate pune in serviciul altui lucrarile sale decat pentru o intreprindere determinata sau pe un timp marginit. (Cod civil 5, 1411, 1472 si urm.).



---------

Potrivit art. 70 din Codul muncii - Legea nr. 10, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972, contractul de munca poate fi incheiat si pe durata nedeterminata. In acest caz, contractul poate fi desfacut in conditiile prevazute prin art. 129 si 130 din Codul muncii.



ART. 1472

Patronul se crede pe cuvantul sau:

pentru catimea salariului;

pentru plata salariului anului expirat si pentru aconturile date pe anul curgator.



--------

Textul art. 1472 a fost implicit abrogat prin art. 43 al Legii asupra contractelor de munca - promulgata cu Decretul nr. 990, Monitorul Oficial nr. 74 din 5 aprilie 1929.



ART. 1473

Dispozitiile din capul despre depozit si sechestru relative la stapanii de hoteluri se vor aplica si la carausii si capitanii de corabii, intrucat priveste paza si conservarea lucrurilor incredintate lor. (Cod civil 1080, 1474 si urm., 1532 si urm., 1623 si urm.).

ART. 1474

Carausii si capitanii de corabii sunt raspunzatori nu numai pentru lucrurile ce au incarcat in bastimentul sau carul lor, dar si pentru acelea ce li s-au remis in port sau in magazinele de depozit, spre a fi incarcate in bastimentul sau carul lor.

ART. 1475

Ei sunt raspunzatori de pierderea si stricaciunea lucrurilor incredintate lor, cand ei nu probeaza ca s-au pierdut ori s-au stricat din cauza de forta majora sau cazuri fortuite. (Cod civil 1083, 11556).



----------

A se vedea si Codul aerian - Ordonanta Guvernului nr. 29/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 28 august 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 355 din 31 iulie 2000.



ART. 1476

Intreprinzatorii de transporturi publice pe uscat si pe apa trebuie sa tina un registru de bani, de efectele si pachetele cu care se insarcineaza. (Cod civil 1198, 1621).



---------

A se vedea de asemenea nota 2 de la art. 1470.



ART. 1477

Intreprinzatorii de transporturi si de trasuri publice, precum si patronii bastimentelor mai sunt supusi si la regulamentele particulare*), care au putere de lege intre dansii si ceilalti cetateni.



----------

*) Dispozitii normative speciale.



----------

A se vedea si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, publicata in Monitorul Oficial nr. 254 din 8 iulie 1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 89/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 247 din 1 iunie 1999.



ART. 1478

Cand se comite cuiva*) facerea unui lucru, se poate stipula ca el sa puna numai lucrul sau, sau meseria sa, sau sa procure si materia. (Cod civil 1413, 1470, 1479 si urm.).



---------

*) Contracteaza cu cineva.



ART. 1479

Cand lucratorul da materia, daca lucrul piere, fie in orice chip, inainte insa de a se fi tradat, dauna ramane in sarcina sa, afara numai daca comitentele a intarziat*) de a-l primi. (Cod civil 1018, 1074 si urm., 1156, 1335, 1470, 1481).



----------

*) A fost pus in intarziere.



ART. 1480

Cand meseriasul pune numai lucrul sau, sau industria sa, daca lucrul piere, dauna nu cade in sarcina lui decat numai daca va fi urmat din culpa sa. (Cod civil 1156, 1481).

ART. 1481

In cazul articolului precedent, daca lucrul piere, desi fara culpa lucratorului, inainte insa de a fi fost tradat si fara ca comitentul sa fi intarziat de a-l verifica, meseriasul nu are nici un drept de a pretinde salariul sau, afara numai cand lucrul a pierit din cauza unui viciu al materiei.

ART. 1482

Cand e vorba de un lucru ce se masoara, sau care are mai multe bucati, verificarea se poate face in parti si se prezuma facuta pentru toate partile platite, daca comitentul plateste lucratorului in proportia lucrului facut.

ART. 1483

Daca, in curs de 10 ani, numarati din ziua in care s-a ispravit cladirea unui edificiu sau facerea unui alt lucru insemnator, unul ori altul se darama in tot ori in parte, sau ameninta invederat daramarea, din cauza unui viciu de constructie sau a pamantului, intreprinzatorul si arhitectul raman raspunzatori de daune. (Cod civil 1902).



----------

1. Dispozitia art. 1483 a fost implicit modificata prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 3 si 11).

2. A se vedea si Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 24 ianuarie 1995.



ART. 1484

Intreprinzatorul sau arhitectul care s-a insarcinat a da gata un edificiu, dupa un plan statornicit si dezbatut cu comitentul, nu poate cere nici o sporire de plata, nici sub pretext de scumpire a muncii manuale ori a materialelor, nici sub pretext ca s-a facut la planul zis schimbari si adaugiri, daca aceste adaugiri si schimbari n-au fost in scris aprobate si pretul lor defipt cu comitentul.

ART. 1485

Contractul de locatiune a lucrarilor se desfiinteaza cu moartea meseriasului, arhitectului sau intreprinzatorului. (Cod civil 1094, 1440, 1486, 1552).

ART. 1486

Comitentul insa este dator sa plateasca erezilor lor, in proportia pretului defipt prin conventie, valoarea lucrarilor facute si aceea a materialelor pregatite, intrucat insa acele lucrari si materiale pot fi folositoare pentru dansul.

ART. 1487

Intreprinzatorul raspunde de lucrarile persoanelor ce a intrebuintat. (Cod civil 1000).

ART. 1488

Zidarii, lemnarii si ceilalti lucratori intrebuintati la cladirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrari date in apalt*), pot reclama plata lor de la comitent, pe atat pe cat acesta ar datori intreprinzatorului in momentul reclamatiei. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct. 4 si 5, 1742).



----------

*) In intreprindere.



ART. 1489

Zidarii, lemnarii si cu ceilalti lucratori care contracteaza direct cu un pret hotarat, sunt priviti ca intreprinzatori pentru partea de lucru ce iau asupra-le.

ART. 1490

Dispozitiile articolelor precedente din acest capitol se aplica si la dansii.



Titlul VIII

DESPRE CONTRACTUL DE SOCIETATE



CAP. 1

Dispozitii generale



ART. 1491

Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva.

ART. 1492

Orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit si sa fie contractata spre folosul comun al partilor.

Fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria*) sa. (Cod civil 5, 948, 962, 966, 968, 1008, 1503 si urm., 1513).



---------

*) Notiunea de "industrie" este folosita in sensul de "prestatie in munca".



CAP. 2

Despre diversele feluri de societati



ART. 1493

Societatile sunt universale sau particulare.



Sectiunea I

Despre societatile universale



ART. 1494

Societatile universale pot fi de doua feluri: societatea tuturor bunurilor a membrilor ei; si societatea universala a castigurilor.

ART. 1495

Societatea tuturor bunurilor prezente este aceea prin care membrii ei pun la mijloc toate averile mobile si imobile ce poseda, si toate castigurile ce ar putea rezulta din ele.

In contractul societatii, ei pot cuprinde orice altfel de castiguri, bunurile insa ce vor putea dobandi prin succesiune sau donatiune nu vor intra. (Cod civil 965, 968, 1007).

ART. 1496

Societatea universala a castigurilor este aceea prin care membrii ei pun la mijloc castigurile din industria lor, ce cu orice titlu ar dobandi in cursul societatii.

Averea mobila, ce poseda fiecare din asociati in momentul contractului, intra in societate, imobilele lor insa personale nu intra decat pentru folosinta numai. (Cod civil 1495).

ART. 1497

Facandu-se un simplu contract de societate universala, fara nici o alta declaratie, atunci se intelege ca s-a format numai o societate universala de castiguri.

ART. 1498

Contractul de societate universala se poate face numai intre persoanele capabile de a da sau a primi una de la alta si care au facultatea de a se avantaja reciproc in prejudiciul altor persoane. (Cod civil 808 si urm., 812, 841 si urm., 939 si urm.).



Sectiunea II

Despre societatea particulara



ART. 1499

Societatea particulara este aceea ce are de obiect oarecare lucruri determinate sau uzul lor, ori fructele lor. (Cod civil 962 si urm.).

ART. 1500

Asemenea, societate particulara este si aceea formata prin un contract, prin care mai multe persoane se alcatuiesc, sau pentru o intreprindere determinata, sau pentru exercitiul unei meserii sau al unor profesiuni.



CAP. 3

Despre obligatiile asociatilor intre ei insisi si in privinta altora



Sectiunea I

Despre indatoririle asociatilor intre ei insisi



ART. 1501

Societatea incepe in momentul facerii contractului, daca nu se stipuleaza un alt timp.

ART. 1502

Daca nu s-a stipulat nimic in privinta duratei societatii, atunci ea se prezuma contractata pentru toata viata asociatilor, cu singura marginire cuprinsa in articolul 1527.

Daca insa ea are de obiect o afacere ce nu dureaza decat un timp determinat, atunci se prezuma contractata pentru tot timpul cat va tine acea afacere.

ART. 1503

Fiecare asociat, in privinta societatii, se considera ca un debitor de tot ceea ce a promis de a pune in comun.

Daca s-a promis un obiect determinat de care societatea s-a evins, asociatul ce l-a pus in comun e raspunzator catre societate in felul precum vanzatorul este catre cumparator. (Cod civil 1074 si urm., 1337 si urm.).

ART. 1504

Asociatul care era dator a pune in comun o suma de bani, si care n-a facut-o, de drept si fara nici o cerere ramane debitor de dobanda acestei sume, din ziua in care trebuia sa o plateasca, fara a fi scutit si de plata de daune-interese, daca s-ar cuveni.

Asemenea se va urma si in privinta acelor sume ce ar fi luat din casa societatii, a caror dobanda va incepe a se socoti din ziua luarii lor pentru un folos al sau particular. (Cod civil 1075, 1081, 1088).

ART. 1505

Asociatii care s-au indatorat a pune in comun industria*) lor vor trebui sa dea seama de toate castigurile facute prin acel fel de industrie, ce este obiectul societatii. (Cod civil 1496, 1503).



---------

*) Prestatie in munca.



ART. 1506

Cand un asociat este pe seama sa creditor de o suma exigibila al unei persoane, debitor asemenea si catre societate cu o suma exigibila, atunci aceea ce primeste de la un asa debitor va trebui sa socoteasca atat in creditul societatii, cat si in al sau propriu, in proportia ambelor credite, chiar cand prin chitanta data s-ar specifica ca primirea s-a facut numai pe seama creditului sau particular.

Daca insa prin chitanta data s-ar specifica ca primirea s-a facut numai in contul creditului societatii, atunci se va urma dupa aceasta declaratie. (Cod civil 1110 si urm.).

ART. 1507

Cind unul din asociati si-a primit partea sa intreaga din creditul comun si debitorul a devenit apoi nesolvabil, acest asociat va trebui sa puna in comun ceea ce a primit, chiar cand ar fi dat o chitanta anume pentru partea sa.

ART. 1508

Fiecare asociat ramane raspunzator catre societate de daunele casunate prin culpa sa. Aceste daune nu pot sa se compenseze cu foloasele aduse societatii prin industria sa in alte afaceri. (Cod civil 1143 si urm.).

ART. 1509

Lucrurile, a caror folosinta numai a fost pusa in comun, daca sunt corpuri certe si determinate ce nu se consuma prin intrebuintare, raman in pericolul asociatului proprietar.

Daca aceste lucruri se consuma, sau conservandu-le se deterioreaza, daca au fost destinate spre vanzare, sau s-au pus in comun in urma unei estimatii inscrise in un inventar, atunci ele raman in pericolul societatii.

Daca lucrul a fost pretuit, asociatul nu poate pretinde alt decat pretul lui. (Cod civil 971, 1102, 1156, 1525).

ART. 1510

Un asociat are actiune contra societatii nu numai pentru restituirea capitalelor*) cheltuite in contul ei, dar inca pentru obligatiile contractate de buna credinta pentru afacerile sociale, si pentru pericolele nedespartite de administratia lor. (Cod civil 991, 1546 si urm.).



---------

*) Sumelor.



ART. 1511

Cand prin contractul de societate nu se determina partea de castig sau pierdere a fiecarui asociat, atunci acea parte va fi proportionala cu suma pusa in comun de fiecare.

In privinta acelui ce n-a pus in comun decat industria sa, partea de castig sau pierdere se va regula ca parte a acelui ce ar fi pus in comun valoarea cea mai mica. (Cod civil 774, 1521).

ART. 1512

Daca asociatii, pentru determinarea partilor, s-au invoit a se raporta la judecata unuia din ei sau unui al treilea, atunci nu se va admite nici o reclamatie contra unei asemenea determinari, afara numai cand va fi invederat contrara echitatii.

In aceasta privinta nu se va admite nici o reclamatie, dupa trecerea de nouazeci zile pline numarate din ziua in care asociatul ce se pretinde daunat a aflat despre o asemenea determinare, ori cand din partea sa a inceput a o executa. (Cod civil 790).

ART. 1513

Este nul contractul prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor.

Asemenea, nula este conventia prin care s-a stipulat ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere. (Cod civil 5, 966, 968, 1008, 1511).

ART. 1514

Asociatul insarcinat cu administratia in puterea unei clauze speciale a contractului de societate poate sa faca si fara invoirea celorlalti asociati, toate actele ce depind de la administratia sa, intrucat le face fara dol.

Aceasta facultate nu i se poate revoca in cursul societatii fara o cauza legitima; daca insa i s-a acordat aceasta prin un act posterior contractului de societate, atunci se poate revoca ca un simplu mandat. (Cod civil 1515 si urm., 1536, 1552).

ART. 1515

Cand mai multi asociati sunt insarcinati cu administratia, fara ca sa fie determinate functiile lor, ori fara ca sa fie stipulat ca unul nu poate sa faca nici un act fara celalalt, atunci fiecare din ei pot face indeosebi toate actele dependente de aceasta administratie. (Cod civil 1517 pct. 1, 1543).

ART. 1516

Daca s-a stipulat ca unul din administratori sa nu poata face nimic fara celalalt, atunci unul singur nu va putea, fara o noua conventie, face nimic in absenta celuilalt, chiar cand acesta ar fi in neposibilitatea de a lua parte la administratie.

ART. 1517

In lipsa de stipulatii speciale in privinta modului de administratie, se vor observa urmatoarele reguli:

1. Se prezuma ca asociatii si-au dat reciproc facultatea de a administra unul pentru altul. Fapta unuia obliga si pe ceilalti asociati, fara ca ei sa fi fost intrebati; acestia insa sau unul din ei pot intotdeauna a se opune la o asa operatie inainte de a fi fost facuta.

2. Fiecare asociat poate sa se serveasca de lucrurile societatii, intrucat le intrebuinteaza la destinatia lor statornicita prin uz, intrucat nu face dauna societatii, si intrucat nu impiedica si pe ceilalti asociati in exercitiul dreptului lor.

3. Fiecare asociat are dreptul de a obliga pe coasociati sa contribuie la cheltuielile necesare pentru pastrarea lucrurilor societatii.

4. Unul din asociati nu poate face nici o inovatie asupra imobilelor societatii, chiar cand o ar crede avantajoasa ei, daca ceilalti asociati nu se invoiesc la aceasta. (Cod civil 991, 997, 1514 si urm., 1536, 1537).

ART. 1518

Asociatul ce nu este si administrator nu poate nici vinde, nici obliga lucrurile, chiar mobile, ale societatii. (Cod civil 1306, 1517).

ART. 1519

Fiecare asociat poate, fara invoirea asociatilor, sa-si asocieze o a treia persoana in privinta partii ce are in societate; nu poate insa, fara invoirea aceasta, a-l asocia si la societate, chiar cand ar avea administratia ei.



Sectiunea II

Despre obligatiile asociatilor catre a treia persoana



ART. 1520

In orice societati, afara de cele comerciale, asociatii nu sunt solidar raspunzatori pentru debitele sociale si nici poate unul sa oblige pe ceilalti, daca acestia nu i-ar fi dat imputernicire. (Cod civil 1039 si urm., 1514 si urm., 1518, 1537).

ART. 1521

Cand mai multi asociati sau indatorat catre un creditor, fiecare ramane raspunzator catre acesta cu o suma si parte egala, oricare ar fi capitalul, afara numai cand anume s-a stipulat ca fiecare ramane raspunzator in proportia capitalului pus in societate. (Cod civil 777).

ART. 1522

Stipulatia anume rostita ca s-a contractat o obligatie pe seama societatii indatoreste numai pe asociatul contractant si nu pe ceilalti, afara numai cand acestia l-ar fi imputernicit la aceasta sau cand ar fi rezultat un profit pentru societate. (Cod civil 973, 991, 1520, 1532 si urm.).



CAP. 4

Despre diversele moduri dupa care inceteaza societatea



ART. 1523

Societatea inceteaza:

1. prin trecerea timpului pentru care a fost contractata;

2. prin desfiintarea obiectului sau desavarsirea afacerii;

3. prin moartea unuia din asociati;

4. prin interdictia sau nesolvabilitatea unuia din ei;

5. prin vointa expresa*) de unul sau mai multi asociati de a nu voi a continua societatea. (Cod civil 969, 1502, 1525).



----------

*) Exprimata.



ART. 1524

Prorogarea unei societati contractate pentru un timp determinat nu poate fi probata decat prin aceleasi mezii*), prin care poate fi probat insusi contractul societatii.



----------

*) Mijloace.



ART. 1525

Cand unul din asociati a promis de a pune in comun proprietatea unui lucru, daca acesta a pierit inainte de a fi fost in fapta conferit, societatea inceteaza in privinta tuturor asociatilor.

Asemenea inceteaza societatea in orice caz prin pierderea lucrului, cand numai folosinta a fost pusa in comun.

Nu se desface insa societatea prin pierderea lucrului a carui proprietate s-a fost pus deja in comun. (Cod civil 971, 1018, 1156, 1311, 1423, 1509, 1523).

ART. 1526

Daca s-a stipulat ca, in caz de moarte a unuia dintre asociati, societatea trebuie sa continue cu eredele sau, sau ca trebuie sa continue numai intre asociatii ramasi in viata, se va urma intocmai. In cazul al doilea, eredele defunctului nu are drept decat la impartirea societatii dupa starea in care a fost in momentul ****** asociatului, participand si la toate drepturile ulterioare, insa numai intrucat sunt o consecinta necesara a operatiilor facute inaintea ****** asociatului caruia succede. (Cod civil 653, 965, 1523, 1530).

ART. 1527

Desfacerea societatii prin vointa unei parti urmeaza numai atunci cand durata ei este nemarginita; ea se efectueaza prin renuntare notificata tuturor partilor, intrucat se face cu buna-credinta si la timp. (Cod civil 1502, 1523, 1528 si urm.).

ART. 1528

Renuntarea nu este de buna-credinta cand asociatul o face in scop de a-si insusi singur profitul ce asociatii spera a-l dobandi in comun.

Este facuta fara timp, cand lucrurile nu se mai afla in toata intregimea lor, si interesul societatii cere amanarea desfacerii.

ART. 1529

Desfacerea societatii facute pentru un timp determinat nu se poate cere de unul din asociati inainte de expirarea timpului pus, afara numai cand exista juste motive, cum: in cazul cand unul din asociati nu-si indeplineste indatoririle sale, sau cand o infirmitate de toate zilele impiedica de la ingrijirea afacerilor sociale, sau in alte cazuri analoge.

Aprecierea unor asa motive e lasata la prudenta judecatorilor. (Cod civil 969, 1020, 1021, 1527).

ART. 1530

La impartirea averii societatii intre asociati se aplica regulile relative la impartirea ereditatii, la forma acestei impartiri si la obligatiile ce rezulta intre erezi. (Cod civil 728 si urm., 774 si urm., 786 si urm., 790, 1388, 1737, 1741).

ART. 1531

Dispozitiile titlului prezent se aplica la societatile comerciale, intrucat*) nu sunt contrarii legilor si uzurilor comerciale.



-----------

*) In masura in care.



-----------

1. Art. 48 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare prevede ca societatile comerciale raman supuse legilor comerciale si celorlalte dispozitii ce le privesc.

2. Referitor la regimul juridic al societatilor comerciale, a se vedea si:

- Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat cu regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile ulterioare;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobata de Legea nr. 44/1998, publicata in Monitorul Oficial nr. 88 din 25 februarie 1998, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 26/1990 - Legea privind registrul comertului, republicata in Monitorul Oficial nr. 49 din 4 februarie 1998;

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, publicata in Monitorul Oficial nr. 386 din 30 decembrie 1997 si aprobata de Legea nr. 241/1998, publicata in Monitorul Oficial nr. 483 din 16 decembrie 1998;

- Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.



Titlul IX

DESPRE MANDAT



CAP. 1

Despre natura mandatului



ART. 1532

Mandatul este un contract in puterea caruia o persoana se obliga, fara plata, de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit insarcinarea. (Cod civil 948).



---------

Regulile de la mandat se aplica potrivit art. 155 din Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare, in cazurile in care s-a instituit curatela, precum si in cazurile prevazute de art. 36 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, in raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale.



ART. 1533

Mandatul poate fi expres sau tacit.

Si primirea mandatului poate fi tacita si sa rezulte din executarea lui din partea mandatarului. (Cod civil 1191 si urm.).



----------

A se vedea si:

- Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si executarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial nr. 116 din 9 iunie 1995, cu modificarile ulterioare;

- art. 68 Cod procedura civila;

- art. 35 Codul familiei - Legea nr. 4/1953, publicata in Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare;

- Hotararea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii si Consemnatiuni, publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 22 octombrie 1996.



ART. 1534

Mandatul este fara plata cand nu s-a stipulat contrariul.

ART. 1535

Mandatul este special pentru o afacere, sau pentru oarecare anume afaceri, ori este general pentru toate afacerile mandantului.

ART. 1536

Mandatul conceput in termeni generali cuprinde numai actele de administratie.

Cand e vorba de instrainare, ipotecare, sau de facerea unor acte ce trec peste administratia ordinara, mandatul trebuie sa fie special. (Cod civil 1096, 1115).

ART. 1537

Mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau; facultatea de a face tranzactie cuprinde pe aceea de a face un compromis. (Cod civil 1545, 1546, 1704, 1705).

ART. 1538

Femeile pot fi alese mandatari; mandantul insa nu are o actiune in contra femeii maritate care a primit mandatul fara autorizatia barbatului, decat dupa regulile stabilite la titlul despre contractul de casatorie si drepturile respective ale sotilor.



--------

Acest text a fost considerat abrogat implicit ca urmare a consacrarii principiului constitutional al egalitatii sexelor.



CAP. 2

Despre indatoririle mandatarului



ART. 1539

Mandatarul este indatorat a executa mandatul atat timp cat este insarcinat si este raspunzator de daune-interese ce ar putea deriva din cauza neindeplinirii lui.

Este asemenea indatorat a termina afacerea inceputa la moartea mandantului, daca din intarziere ar putea urma pericol. (Cod civil 987, 988, 1075, 1081 si urm., 1552, 1556).

ART. 1540

Mandatarul este raspunzator nu numai de dol, dar inca si de culpa comisa in executarea mandatului.

Pentru culpa, cand mandatul este fara plata, raspunderea se aplica cu mai putina rigurozitate decat in caz contrariu. (Cod civil 960, 989, 990, 1075, 1082, 1600).

ART. 1541

Mandatarul este dator, oricand i se va cere, a da seama mandantului de lucrarile sale si de a-i remite tot aceea ce ar fi primit in puterea mandatului, chiar cand ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului. (Cod civil 992, 1544).

ART. 1542

Mandatarul este raspunzator pentru acela pe care a substituit in gestiunea sa:

1. cand nu i s-a conces facultatea de a-si substitui pe cineva;

2. cand i s-a conces o atare facultate fara aratarea persoanei, si cea aleasa de dansul era cunoscuta de necapabila si nesolvabila.

In toate cazurile, mandantul poate sa intenteze direct actiunea contra persoanei ce mandatarul si-a substituit. (Cod civil 973).

ART. 1543

Cand prin un act s-au constituit mai multi mandatari sau procuratori, nu exista solidaritate intre dansii, afara numai cand anume s-a stipulat. (Cod civil 1041, 1551).

ART. 1544

Mandatarul este dator a plati dobanzi pentru sumele intrebuintate in folosul sau, din ziua intrebuintarii lor; iar dobanzile sumelor ramase, din ziua cand i s-au cerut acele sume. (Cod civil 1079, 1088, 1541, 1550, 1589).

ART. 1545

Mandatarul care a dat partii cu care a contractat in asemenea calitate, o indestula notita*) de puterile primite, nu e tinut a garanta aceea ce s-a facut afara din marginile mandatului, afara numai cand s-a obligat pe sine insusi, in numele sau. (Cod civil 1537, 1546).



---------

*) Lamurire.



CAP. 3

Despre obligatiile mandantului



ART. 1546

Mandantul este indatorat a indeplini obligatiile contractate de catre mandatar in limitele puterilor date.

Nu este indatorat pentru tot ceea ce mandatarul ar fi facut afara din limitele puterilor sale, afara numai cand a ratificat expres sau tacit. (Cod civil 991, 1167, 1190, 1537, 1545).

ART. 1547

Mandantul trebuie sa dezdauneze pe mandatar de anticipatiile si spezele facute pentru indeplinirea mandatului si sa-i plateasca onorariul, daca i s-a promis. (Cod civil 991, 1730).

ART. 1548

Cand nu se poate imputa mandatarului nici o culpa, mandatul nu poate sa se scuteasca de asemenea dezdaunare si plata, chiar cand afacerea n-a reusit, nici sa reduca suma cheltuielilor sau a anticipatiilor pe cuvant ca ar fi putut fi mai mica. (Cod civil 1547).

ART. 1549

Mandantul trebuie asemenea sa dezdauneze pe mandatar de pierderile suferite cu ocazia indeplinirii insarcinarilor sale, daca nu i se poate imputa nici o culpa. (Cod civil 991).

ART. 1550

Mandantul trebuie sa plateasca mandatarului dobanda sumelor anticipate socotita din ziua platilor probate. (Cod civil 1088, 1544).



--------

A se vedea si Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti, publicata in Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000.



ART. 1551

Cand mai multe persoane, pentru o afacere comuna, au numit un mandatar, fiecare din ele este raspunzatoare solidar pentru toate efectele mandatului. (Cod civil 1039 si urm., 1543).



CAP. 4

Despre diferitele moduri dupa care mandatul inceteaza



ART. 1552

Mandatul se stinge:

1. prin revocarea mandatarului;

2. prin renuntarea mandatarului la mandat;

3. prin moartea, interdictia, nesolvabilitatea si falimentul ori a mandantului ori a mandatarului. (Cod civil 988, 1514, 1539, 1553 si urm.).



---------

Potrivit art. 71 Cod procedura civila, mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.



ART. 1553

Mandantul poate, cand voieste, revoca mandatul si constrange, la caz, pe mandatar de a-i remite inscrisul de imputernicire.

ART. 1554

Revocarea mandatului, notificata numai mandatarului, nu se poate opune unei alte persoane care, in nestiinta de aceasta, a contractat cu dansul de buna-credinta; in acest caz mandantul are recurs contra mandatarului sau. (Cod civil 973).

ART. 1555

Numirea unui nou mandatar pentru aceeasi afacere cuprinde in sine revocarea mandatului dat celui dintai, din ziua in care i s-a notificat.

ART. 1556

Mandatarul poate renunta la mandat, notificand mandantului renuntarea sa.

In asa caz mandatarul ramane catre mandant raspunzator de daune, daca renuntarea sa le casuneaza, afara numai cand el se afla in neputinta de a-si continua mandatul fara o dauna insemnata.



----------

A se vedea si Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial nr. 116 din 9 iunie 1995, cu modificarile ulterioare.



ART. 1557

E valid aceea ce face mandatarul in numele mandantului, atat timp cat nu cunoaste moartea lui, sau existenta uneia din cauzele ce desfiinteaza mandatul. (Cod civil 1539, 1552).

ART. 1558

In cazurile aratate in articolul precedent, sunt valide contractarile mandatarului cu al treilea persoane care sunt de buna-credinta.

ART. 1559

In caz de moarte a mandatarului, erezii lui trebuie sa instiinteze pe mandant, si pana atunci sa ingrijeasca de ceea ce imprejurarile reclama pentru interesele acestuia. (Cod civil 653, 1539).



Titlu X

DESPRE COMODAT



CAP. 1

Despre natura comodatului



ART. 1560

Comodatul este un contract prin care cineva imprumuta altuia un lucru spre a se servi de dansul, cu indatorire de a-l inapoia. (Cod civil 1570).

ART. 1561

Comodatul este esential gratuit. (Cod civil 946).

ART. 1562

Imprumutatorul ramane proprietarul lucrului dat imprumut. (Cod civil 1577).

ART. 1563

Obligatiile ce se formeaza in puterea comodatului trec la erezii comodantului si ai comodatarului.

Daca insa imprumutarea s-a facut in privinta numai a comodatarului si numai persoanei lui, erezii lui nu pot sa continue a se folosi de lucrul imprumutat. (Cod civil 653, 1440).



CAP. 2

Despre obligatiile comodatarului



ART. 1564

Comodatarul este dator sa ingrijeasca, ca un bun proprietar, de conservarea lucrului imprumutat, si nu poate sa se serveasca decat la trebuinta determinata prin natura lui, sau prin conventie, sub pedeapsa de a plati daune-interese, de se cuvine. (Cod civil 1080, 1429, 1430, 1599).

ART. 1565

Daca comodatorul se serveste de un lucru la o alta trebuinta, ori pentru un timp mai indelungat decat se cuvine, atunci ramane raspunzator de pierderea casunata, chiar prin caz fortuit. (Cod civil 1041, 1430, 1564, 1567, 1602).

ART. 1566

Daca lucrul imprumutat piere prin un caz fortuit de la care comodatarul l-ar fi putut sustrage, subrogandu-i un lucru al sau, daca el, neputand scapa unul din doua lucruri, a preferit pe al sau, atunci este raspunzator de pierderea celuilalt. (Cod civil 1080, 1599).



---------

Pentru intelegerea dispozitiei art. 1566, textul trebuie citit in felul urmator: "Daca lucrul imprumutat piere printr-un caz fortuit de la care comodatarul l-ar fi putut sustrage, subrogandu-i un lucru al sau, sau daca el neputand scapa decat unul din doua lucruri, a preferit pe al sau, atunci este raspunzator de pierderea celuilalt".



ART. 1567

Daca lucrul s-a pretuit cand s-a imprumutat, atunci pentru pierderea lui, casunata chiar prin caz fortuit, ramane raspunzator comodatarul, intrucat nu s-a stipulat contrariul.

ART. 1568

Daca lucrul se deterioreaza cu ocazia intrebuintarii pentru care s-a dat cu imprumutare, si fara culpa din partea comodatarului, acesta nu e raspunzator. (Cod civil 528, 547, 1102, 1431, 1434).

ART. 1569

Comodatarul, facand speze necesare la uzul lucrului imprumutat, nu poate sa le repete*). (Cod civil 1561, 1574).



----------

*) Nu poate cere inapoierea lor.



ART. 1570

Comodatarul nu poate sa retina lucrul sub cuvant de compensatie pentru creanta ce are asupra comodantului. (Cod civil 1145, 1147, 1619).

ART. 1571

Daca mai multe persoane au luat impreuna cu imprumut tot acelasi lucru, ele sunt solidar obligate catre comodant. (Cod civil 1039, 1041, 1061, 1062, 1065).



CAP. 3

Despre obligatiile comodantului



ART. 1572

Comodantul nu poate sa ia indarat lucrul imprumutat, inainte de trecerea termenului convenit sau, in lipsa de conventie, inainte de a fi servit la trebuinta, pentru care s-a dat cu imprumut. (Cod civil 1022 si urm., 1573, 1581).

ART. 1573

Daca insa in curgerea termenului sau mai inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului, comodantul insusi ar cadea in o trebuinta mare si neprevazut de acel lucru, judecatorul poate dupa imprejurari, sa oblige pe comodatar la restitutiune. (Cod civil 1023).

ART. 1574

Daca in curgerea termenului, imprumutatul a fost silit, pentru pastrarea lucrului, sa faca oarecare speze extraordinare, necesare si asa de urgent incat sa nu fi putut preveni pe comodant, acesta va fi dator a i le inapoia. (Cod civil 991, 997, 1569, 1618, 1737).

ART. 1575

Daca lucrul imprumutat are asa defect incat sa poata dauna pe acel ce se serveste de dansul, comodantul ramane raspunzator de daune, daca cunoscand acele defecte nu a prevestit pe comodator. (Cod civil 998, 1352, 1422, 1580).



Titlul XI

DESPRE IMPRUMUT



CAP. 1

Despre natura imprumutului



ART. 1576

Imprumutul este un contract prin care una din parti da celeilalte oarecare catime de lucru, cu indatorire pentru dansa de-a restitui tot atatea lucruri, de aceeasi specie si calitate.



--------

A se vedea si:

- Legea nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 262 din 25 octombrie 1996;

- Legea nr. 112/1995, pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noimebrie 1995;

- Legea nr. 114/1996, Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare.



ART. 1577

In puterea imprumutului, imprumutatul devine proprietarul lucrului primit care, pierind, fie in orice mod, piere in contul sau.(Cod civil 1562).

ART. 1578

Obligatia ce rezulta din un imprumut in bani este totdeauna pentru aceeasi suma numerica aratata in contract.

Intamplandu-se o sporire sau o scadere a pretului monedelor, inainte de a sosi epoca platii, debitorul trebuie sa restituie suma numerica imprumutata si nu este obligat a restitui aceasta suma decat in speciile aflatoare in curs in momentul platii.

ART. 1579

Regula cuprinsa in articolul precedent nu se va aplica la imprumuturi de vergi metalice sau producte.

In acest caz, debitorul nu trebuie sa restituie decat aceeasi calitate si cantitate, oricare ar fi suirea sau scaderea pretului lor.

Asemenea cand s-a facut imprumutul in monede de aur ori argint si s-a stipulat o restitutiune in aceeasi specie si calitate, sau se va altera valoarea intrinseca a monedelor, sau nu se vor putea gasi, sau vor fi scoase din curs, se va restitui echivalentul pretului intrinsec ce acele monede avusesera in timpul in care au fost imprumutate.



CAP. 2

Despre obligatia imprumutatorului



ART. 1580

Imprumutatorul este supus la raspunderea prevazuta la art. 1575 pentru comodat.

ART. 1581

Imprumutatorul nu poate, mai inainte de termen, sa ceara lucrul imprumutat. (Cod civil 1022).

ART. 1582

Nefiind defipt termenul restitutiunii, judecatorul poate sa dea imprumutatului un termen, potrivit cu imprejurarile. (Cod civil 1101).

ART. 1583

Daca insa s-a stipulat numai ca imprumutatul sa plateasca cand va putea sau cand va avea mezii*), judecatorul va prescrie un termen de plata, dupa imprejurari.



---------

*) Mijloace.



CAP. 3

Despre obligatia imprumutatului



ART. 1584

Imprumutatul este dator sa restituie lucrurile imprumutate in aceeasi calitate si cantitate, si la timpul stipulat. (Cod civil 1578 si urm.).

ART. 1585

Cand este in neposibilitate de a indeplini datoria prescrisa prin articolul precedent, va plati valoarea lor, calculata dupa timpul si locul in care urma a se face restitutiunea.

Daca nu s-a determinat nici timpul, nici locul platii imprumutului, plata urmeaza a se face de catre imprumutat dupa valoarea curenta din timpul in care si in locul in care s-a contractat. (Cod civil 1104).

ART. 1586

Daca imprumutatul nu intoarce la timpul stipulat lucrurile imprumutate sau valoarea lor, trebuie sa plateasca si dobanzi de la ziua cererii prin judecata a imprumutului. (Cod civil 1088).



---------

In ceea ce priveste dobanda, a se vedea nota de la art. 1589.



CAP. 4

Despre imprumutul cu dobanda



ART. 1587

Se poate stipula dobanzi pentru un imprumut de bani, de denariate*) (zaharele) sau de alte lucruri mobile.



---------

*) Producte.



---------

A se vedea si Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti, publicata in Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000.



ART. 1588

Imprumutatul care a apucat de a plati dobanzi ce nu s-au stipulat, sau mai mari decat s-au stipulat, nu mai poate a le repeti*), nici a le imputa asupra capitalului. (Cod civil 991, 1092, 1111).



--------

*) Nu le poate cere inapoierea lor.



--------

A se vedea nota de la art. 1587.



ART. 1589

Se defige o dobanda de cinci la suta pe un an pentru afacerile civile si de sase la suta pe an pentru cele comerciale, in toate cazurile unde s-a hotarat de parti cuantumul ei.

Dobanzile legale incepute, cerute, precum si cele consacrate prin hotarari definitive, se vor calcula conform legii vechi, pana in momentul promulgarii legii de fata. (Cod civil 1089, 1587).



--------

Cuantumul dobanzii legale prevazut de art. 1589 a fost implicit modificat prin legi succesive. In prezent, dobanda legala este stabilita prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti, publicata in Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000.



ART. 1590

Adeverinta data pentru capital, fara rezerva a dobanzilor, este o prezumtie de plata lor si scuteste de dansa.



Titlul XII

DESPRE DEPOZIT SI DESPRE SECHESTRU



CAP. 1

Despre depozit in genere



ART. 1591

Depozitul in genere este un act prin care se primeste lucrul altuia spre a-l pastra si a-l restitui in natura. (Cod civil 1080, 1604).



---------

A se vedea si:

- Legea nr. 16/1996 - Legea Arhivelor Nationale, publicata in Monitorul Oficial nr. 71 din 9 aprilie 1996;

- Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, publicata in Monitorul Oficial nr. 247 din 31 august 1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 41/1995, publicata in Monitorul Oficial nr. 105 din 30 mai 1995.

- Legea nr. 182/2000 - Legea privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, publicata in Monitorul Oficial nr. 530 din 27 octombrie 2000.



ART. 1592

Depozitul este de doua feluri: depozit propriu-zis si sechestru. (Cod civil 1593 si urm., 1626 si urm.).



CAP. 2

Despre depozitul propriu-zis



Sectiunea I

Despre natura depozitului



ART. 1593

Depozitul este un contract esential gratuit, care nu poate avea de obiect decat lucrurile mobile.

El nu este perfect decat cand s-a facut traditiunea lucrului.

Traditiunea se inlocuieste prin singurul consimtamant, daca lucrul ce este a se lasa in depozit se afla deja in mana depozitarului sub orice alt titlu. (Cod civil 1561, 1600, 1608, 1628).

ART. 1594

Depozitul este voluntar sau necesar. (Cod civil 1595 si urm., 1620 si urm.).



Sectiunea II

Despre depozitul voluntar



ART. 1595

Depozitul voluntar se formeaza prin consimtamantul celui ce da si celui ce primeste lucrul in depozit. (Cod civil 948 si urm., 1620 si urm.).

ART. 1596

Depozitul voluntar se face intotdeauna numai de catre proprietarul lucrului depozit, sau prin consimtamantul sau expres sau tacit. (Cod civil 1610).

ART. 1597

Depozitul voluntar nu se poate face decat prin inscris. (Cod civil 1191, 1197, 1621).

ART. 1598

Daca depozitul s-a facut de catre o persoana capabila catre una necapabila, aceea ce a facut depozitul are numai actiunea de revendicare a lucrului depozit, pe cat timp se afla in mana depozitarului, sau actiunea de restitutiune, pe cat acesta s-a folosit. (Cod civil 946 si urm., 1098, 1164).



Sectiunea III

Despre indatoririle depozitarului



ART. 1599

Depozitarul trebuie sa ingrijeasca de paza lucrului depozit, intocmai precum ingrijeste de paza lucrului sau. (Cod civil 1080, 1564, 1600 si urm.).

ART. 1600

Dispozitia articolului precedent trebuie sa se aplice cu mai mare rigoare:

1. cand depozitarul s-ar fi oferit a primi un depozit;

2. cand s-ar fi stipulat vreo plata pentru paza depozitului;

3. cand depozitul s-a facut numai in folosul depozitarului;

4. cand s-ar fi alcatuit*) expres ca depozitarul sa fie raspunzator de orice culpa. (Cod civil 998, 1540, 1564).



----------

*) Convenit.



ART. 1601

Depozitarul nu raspunde niciodata de stricaciunile provenite din forta majora, afara de cazul cand a fost pus in intarziere pentru restitutiunea lucrului depozit. (Cod civil 1079, 1083, 1606).

ART. 1602

El nu poate sa se serveasca de lucrul depus fara permisiunea expresa sau tacita a deponentului. (Cod civil 1565).

ART. 1603

Nu poate de fel sa caute a vedea lucrurile ce i s-au depozitat, daca i s-au incredintat in o lada inchisa sau o coperta sigilata.

ART. 1604

Depozitarul trebuie sa inapoieze tot acel lucru ce a primit.

Un depozit de bani, cand depozitarul, conform art. 1602, facuse intrebuintare de dansul, trebuie sa se restituie in acele monede in care s-a facut, atat in cazul de sporire, cat si in acela de scadere a valorii lor. (Cod civil 1100).

ART. 1605

Depozitarul nu este dator de a restitui lucrul depozitat decat in starea in care se afla la timpul inapoieri. Stricaciunile survenite fara faptul sau, raman in sarcina deponentului. (Cod civil 1102, 1601).

ART. 1606

Depozitarul caruia s-a luat prin forta majora lucrul depozitat si care a primit in locu-i o suma de bani, sau orice alt lucru, trebuie sa restituie aceea ce a primit. (Cod civil 1156).

ART. 1607

Eredele depozitarului care a vandut in buna-credinta lucrul ce n-a stiut ca este depozitat, este dator numai sa restituie pretul primit, sau sa cedeze actiunea sa contra cumparatorului, daca pretul nu ar fi fost platit. (Cod civil 996, 1899).

ART. 1608

Depozitarul trebuie sa restituie fructele produse de lucrul depozitat si cules de dansul.

El nu e dator de a plati nici o dobanda pentru banii ce i s-au depozitat, afara numai din ziua de cand a fost pus in intarziere de a-i restitui. (Cod civil 485, 1079, 1088).

ART. 1609

Depozitarul nu trebuie sa restituie lucrul depozitat decat acelui ce i l-a incredintat, sau acelui in al carui nume s-a facut depozitul, sau persoanei aratate spre a-l primi. (Cod civil 1096).

ART. 1610

Depozitarul nu poate pretinde ca deponentul sa probeze ca lucrul depozitat este proprietatea sa.

Cu toate acestea, daca descopera ca lucrul este de furat si cine este adevaratul proprietar, trebuie sa vesteasca acestuia depozitul ce i s-a facut, interpelandu-l*) a-l reclama in un termen determinat si indestulator, fara prejudiciul dispozitiilor codicelui penal.

Daca acela care a fost vestit de aceasta, neglijeaza reclamarea depozitului, depozitarul este bine liberat prin tradarea depozitului in mana acelui de la care s-a primit. (Cod civil 1596, 1616, 1909).



----------

*) Punandu-i in vedere.



ART. 1611

In caz de moarte a deponentului, lucrul depus nu se poate restitui decat eredelui.

Daca sunt mai multi erezi, lucrul depozitat trebuie sa se restituie, fiecarui din ei o parte pe cat i se cuvine.

Daca lucrul nu se poate imparti, erezii trebuie sa se uneasca intre dansii asupra modului primirii lui. (Cod civil 653, 777, 1057 si urm., 1064).

ART. 1612

Daca deponentul prin schimbarea statului*) sau, a pierdut administratia bunurilor sale, dupa facerea depozitului, acesta nu se poate restitui decat persoanei insarcinate cu administratia averii deponentului. (Cod civil 1096).



---------

*) Capacitate.



ART. 1613

Daca depozitul a fost facut de catre un tutore sau administrator in asemenea insusire, si administratia sa a fost incetata in momentul restitutiunii, acesta nu se poate face decat catre persoana ce a fost reprezentata sau catre noul ei reprezentator. (Cod civil 1612).

ART. 1614

Daca prin contractul de depozit s-a stipulat locul unde trebuie sa se faca restitutiunea, depozitarul trebuie sa transporte acolo lucrul depozitat; spezele insa ce s-ar face sunt in greutatea deponentului. (Cod civil 1104, 1317, 1615).

ART. 1615

Restitutiunea trebuie sa se faca, daca prin contract nu se arata locul, acolo unde se afla lucrul depozitat. (Cod civil 1104, 1319, 1614).

ART. 1616

Depozitul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s-a reclamat, chiar cand s-ar fi stipulat prin contract un anume termen pentru restitutiunea lui; se excepta insa cazul cand in formele legale s-a notificat depozitarului un act de sechestru*) sau de opozitie la restitutiunea sau la stramutarea lucrului depozitat. (Cod civil 1023, 1079, 1099, 1572).



---------

*) Poprire.



ART. 1617

Se stinge orice indatorire a depozitarului, daca se descopera si se probeaza ca el este insusi proprietarul lucrului depozitat. (Cod civil 1154).



Sectiunea IV

Despre indatoririle deponentului



ART. 1618

Deponentul este indatorit in a intoarce depozitarului toate spezele facute pentru pastrarea lucrului depozitat, si a-l dezdauna de toate pierderile casunate lui din cauza depozitului. (Cod civil 991, 997, 1080, 1569, 1574, 1691, 1730).

ART. 1619

Depozitarul poate sa opreasca depozitul pana la plata integrala cuvenita lui din cauza depozitului. (Cod civil 1147, 1689).



Sectiunea V

Despre depozitul necesar



ART. 1620

Depozitul necesar este acela ce se face sub sila unei intamplari, cum: un foc, o ruina, o pradare, un naufragiu sau alt eveniment neprevazut de forta majora. (Cod civil 1594, 1621 si urm.)

ART. 1621

Proba prin martori este admisa pentru depozitul necesar si chiar in cazul cand valoarea depozitului ar trece peste 250 lei. (Cod civil 1198, 1597).

ART. 1622

Depozitul necesar este supus la toate regulile depozitului voluntar, si fara prejudiciul dispozitiilor art. 1198. (Cod civil 1599 si urm.).

ART. 1623

Ospatarii ori hangii raspund, ca depozitari, pentru toate lucrurile aduse in localul lor de un calator; depozitul unor asa lucruri trebuie sa se considere ca un depozit necesar. (Cod civil 1473 si urm., 1624).

ART. 1624

Ei raspund de furtul sau stricaciunea lucrurilor calatorului, in caz cand furtul sau stricaciunea s-a comis de servitori, ori de cei insarcinati cu directia ospatariilor, ori de strainii ce le frecventeaza. (Cod civil 1000, 1156, 1623).

ART. 1625

Ei nu sunt raspunzatori de furturile comise cu mana inarmata sau in altfel, cu forta majora. (Cod civil 1156).



CAP. 3

Despre sechestru



Sectiunea I

Despre diversele feluri de sechestre



ART. 1626

Sechestrul este conventional sau judiciar.



Sectiunea II

Despre sechestrul conventional



ART. 1627

Sechestrul conventional este depozitul unui lucru in litigiu, facut de una sau mai multe persoane, unui al treilea, care ia asupra-si indatorirea de a-l restitui, dupa terminarea procesului celui carui va declara judecatorul ca se cuvine.

ART. 1628

Sechestrul poate sa nu fie gratuit. (Cod civil 1593).

ART. 1629

Cand este gratuit, se aplica asupra-i regulile depozitului propriu-zis, cu deosebirile ce se vor arata mai jos. (Cod civil 1593 si urm.).

ART. 1630

Obiectul sechestrului poate fi bunuri mobile sau imobile. (Cod civil 1593).

ART. 1631

Depozitarul, insarcinat cu un sechestru, nu poate fi liberat de dansul inainte de terminarea procesului, decat atunci cand toate partile interesate vor consimti, sau cand va urma o cauza ce se va judeca de legitima. (Cod civil 1616).



Sectiunea III

Despre sechestrul judiciar



ART. 1632

Afara de cazurile statornicite de codicele de procedura civila, judecatorul poate ordona sechestrul:

1. a unui imobil sau a unui lucru mobil pentru a carui proprietate ori posesiune se judeca doua sau mai multe persoane;

2. a lucrurilor oferite de un debitor spre liberarea sa. (Cod civil 542, 1114 si urm., 1121).



----------

A se vedea art. 598 Cod procedura civila, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000.



ART. 1633

Depozitul judiciar da nastere la obligatii reciproce intre sechestranti si depozitari.

Depozitarul trebuie sa ingrijeasca de pastrarea lucrului sechestrat ca un bun proprietar.

Trebuie sa-l dea de fata pentru vanzare spre indestularea sechestrantului, ori spre a-l restitui, partii de la care s-a sechestrat in caz de revocare a sechestrului.

Sechestrantul este dator sa plateasca depozitarului salariul statornicit de lege, sau in lipsa, pe cat a va hotara judecatorul. (Cod civil 1080, 1599).

ART. 1634

Sechestrul judiciar se da sau persoanei asupra carei s-au invoit ambele parti interesate, sau unei persoane numite din oficiu de autoritatea judiciara.

Si intr-un caz si intr-altul, acel ce a luat in pastrare lucrul este supus tuturor indatoririlor ce nasc din sechestrul conventional.



Titlul XIII

DESPRE CONTRACTELE ALEATORII



CAP. 1

Despre contractele aleatorii in genere



ART. 1635

Contractul aleatoriu este conventia reciproca ale carei efecte, in privinta beneficiilor si a pierderilor pentru toate partile, sau pentru una sau mai multe din ele, depinde de un eveniment necert.

Astfel sunt:

1. contractul de asigurare;

2. imprumutul nautic;

3. jocul si prinsoarea;

4. si contractul de rendita pe viata.

Cele doua dintai se reguleaza dupa legile comertului maritim. (Cod civil 947, 1636si urm., 1639 si urm.)



----------

1. Cu privire la reglementarea contractului de asigurare si a asigurarilor obligatorii, a se vedea:

- Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificarile ulterioare;

- Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificarile ulterioare;

- Codul aerian - Ordonanta Guvernului nr. 29/1995, publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 28 august 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 335 din 31 iulie 2000;

- Codul comercial - Decretul nr. 1233/1887, publicat in Monitorul Oficial nr. 31 din 10 mai 1887, cu modificarile ulterioare (art. 616 si urm.).

2. Potrivit art. 22 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare, primele asigurarilor de stat, in temeiul asigurarilor prin efectul legii, raman supuse dispozitiilor privitoare la prescriptiile din legile speciale.



CAP. 2

Despre joc si prinsoare



ART. 1636

Legea nu da nici o actiune spre plata unui debit din joc sau din prinsoare. (Cod civil 1638).



---------

A se vedea si:

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 159/1999 privind infiintarea Companiei nationale "Loteria Romana" - S.A., publicata in Monitorul Oficial nr. 515 din 25 octombrie 1999.



ART. 1637

Sunt exceptate jocurile ce contribuie la exercitiul corporal, cum: armele, cursele cu piciorul, calare sau cu carul si alte asemenea.

Cu toate acestea, judecatorul poate sa respinga cererea cand suma pusa in joc sau la prinsoare ar fi excesiva.

ART. 1638

Pierzatorul nu poate in nici un caz repeti ceea ce a platit de buna voie, afara numai in cazul cand castigatorul a intrebuintat dol, inselaciune sau amagire. (Cod civil 953, 960, 994, 1092).



CAP. 3

Despre contractul de rendita pe viata



Sectiunea I

Despre natura contractului de rendita pe viata



ART. 1639

Rendita pe viata se poate infiinta cu titlu oneros. (Cod civil 1635).

ART. 1640

Ea se poate constitui si cu titlu gratuit, prin donatiune intre vii sau prin testament.

Trebuie insa atunci sa fie revestita*) de formele cerute de legi pentru asemenea acte. (Cod civil 550, 800 si urm., 813, 856, 900, 1641, 1650).



---------

*) Sa respecte.



ART. 1641

Rendita pe viata infiintata prin donatiune sau testament este supusa la reductiune, daca intrece portiunea disponibila; este nula daca se face in favoarea unei persoane necapabile de a primi. (Cod civil 654, 751, 808, 841, 844, 847, 939 si urm.).



--------

Cu privire la "persoanele necapabile de a primi" a se vedea art. 808 si urm. din Cod civil.



ART. 1642

Rendita pe viata se poate infiinta in favoarea persoanei ce a platit pretul, sau a altei a treia ce n-are nici un drept la rendita.

In cazul din urma, desi intruneste insusirile unei liberalitati, totusi nu este supusa formelor stabilite pentru donatiune; insa este in totul supusa dispozitiilor articolului precedent. (Cod civil 1640).

ART. 1643

Ea se poate infiinta in favoarea unei sau mai multor persoane.

ART. 1644

Este fara lucrare orice contract de rendita pe viata, infiintat in favoarea unei persoane care era deja moarta in momentul facerii contractului. (Cod civil 966).

ART. 1645

Contractul de rendita pe viata, in favoarea unei persoane afectate de o boala de care a murit in interval de 20 zile de la data contractului, este nul.



Sectiunea II

Despre efectele contractului de rendita pe viata intre partile contractante



ART. 1646

Acela in a carui favoare s-a infiintat, cu titlu oneros, o rendita pe viata, poate sa ceara sfaramarea contractului, daca infiintatorul ei nu da asigurarile stipulate pentru executare. (Cod civil 1020-1021).

ART. 1647

Singura neplata a termenelor*) expirate a renditei nu da drept celui in a carui favoare este infiintata sa ceara intoarcerea capitalului, sau reintrarea in posesiunea fondului instrainat. El are numai dreptul de a face sa se sechestreze si sa se vanda averea debitorului sau si a cere ca, neconsimtind debitorul, sa se reguleze, din produsul vinderii, o suma suficienta spre plata termenelor. (Cod civil 1020, 1021, 1365, 1718, 1719, 1824 si urm.).



-----------

*) Sumele scadente datorate in temeiul contractului de rendita.



ART. 1648

Infiintatorul renditei nu poate sa se elibereze de plata ei, oferind inapoierea capitalului si renuntand la repetitiunea anuitatilor platite, oricat de lunga fie viata acelor in a caror favoare s-a infiintat rendita, si oricat de oneroasa fie prestatia renditei. (Cod civil 969).

ART. 1649

Rendita pe viata se dobandeste de proprietarul*) ei in proportia zilelor ce a trait.

Daca insa s-a stipulat ca termenii**) ei sa se plateasca anticipat, atunci se considera de castigat fiecare termen din ziua in care a venit plata lui. (Cod civil 525, 1023).



------------

*) Creditorul renditei.

**) Sumele scadente datorate in temeiul contractului de rendita.



ART. 1650

Numai in cazul in care rendita pe viata s-a infiintat cu titlu gratuit, se poate si stipula ca dansa sa nu fie supusa sechestrarii*). (Cod civil 1718).



---------

*) Sa nu poata fi urmarita.



ART. 1651

Proprietarul renditei pe viata nu poate sa ceara termenele*) expirate decat justificand existenta sa, ori existenta persoanei in favoarea careia s-a infiintat. (Cod civil 1169, 1907).



------------

*) Sumele scadente datorate in temeiul contractului de rendita.



Titlul XIV

DESPRE FIDEJUSIUNE (CAUTIUNE)



CAP. 1

Despre natura si intinderea fidejusiunii



ART. 1652

Cel ce garanteaza o obligatie se leaga catre creditor de a indeplini insusi obligatia pe care debitorul nu o indeplineste. (Cod civil 1662 si urm.)



----------

1. Minorul si interzisul sau reprezentantul lor legal nu pot sa garanteze obligatia altuia. A se vedea in acest sens Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105, 129, 133, 147).

2. Cu privire la raspunderea si garantarea obligatiei altuia, a se vedea si:

- Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste, publicata in Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969 (art. 10-22);

- Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.

Actele normative adoptate anterior Constitutiei Romaniei din 1991 sunt in vigoare, in masura in care nu contravin dispozitiilor acesteia (art. 150 alin. 1 din Constitutie).



ART. 1653

Fidejusiunea nu poate exista decat pentru o obligatie valida.

Cu toate acestea, se poate face cineva fidejusorele unei obligatii ce poate fi anulata in virtutea unei exceptii personale debitorului, cum de pilda in cazul de minoritate.

ART. 1654

Fidejusiunea nu poate intrece datoria debitorului, nici poate fi facuta sub conditii mai oneroase.

Poate fi insa numai pentru o parte a datoriei si sub conditii mai putin grele.

Cautiunea ce intrece datoria sau care este contractata sub conditii mai oneroase e valida numai pana in masura obligatiei principale.

ART. 1655

Oricine poate sa se faca fidejusore, fara ordinea si chiar fara stiinta acelui pentru care se obliga.

Asemenea se poate face nu numai pentru debitorul principal, dar si pentru fidejusorul acestuia. (Cod civil 946, 1093, 1669, 1680).

ART. 1656

Fidejusiunea trebuie sa fie expresa si nu se poate intinde peste marginile in care s-a contractat.

ART. 1657

Fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale, se intinde la toate accesoriile unei datorii, si inca si la spezele primei reclamatii*), si la toate cele posterioare notificarii facute fidejusorului.



------------

*) Cheltuielile corespunzatoare introducerii cererii de chemare in judecata.



ART. 1658

Indatoririle fidejusorului trec la erezi, afara de constrangerea corporala, chiar daca indatorirea era asigurata prin constrangere corporala. (Cod civil 653, 777, 1060).



-----------

In ceea ce priveste sanctiunea constrangerii corporale, aceasta este incompatibila cu ordinea constitutionala din Romania.



ART. 1659

Debitorul obligat a da siguranta trebuie sa prezinte o persoana capabila de a contracta, care sa posede avere indestula spre a garanta o obligatie, si care sa aiba domiciliul in teritoriul jurisdictional al tribunalului judetean, la care trebuie sa se dea.

ART. 1660

Solvabilitatea unui garant se masoara numai dupa nemiscatoarele ce pot fi ipotecate, afara de cazul cand datoria este mica sau afacerea este comerciala. Spre acest finit nu se pot lua in consideratie nemiscatoarele in litigiu, nici acelea situate la o asa departare, incat sa devina foarte dificile lucrarile executive asupra-le.

ART. 1661

Daca fidejusorul, capatat de creditor de buna-voie sau judecatoreste, a devenit apoi nesolvabil, trebuie sa se dea un altul.

Aceasta regula nu se aplica in singurul caz in care fidejusorul s-a dat numai in puterea unei conventii, prin care creditorul a cerut de fidejusor o anume persoana.



CAP. 2

Despre efectele fidejusorului



Sectiunea I

Despre efectele fidejusiunii intre creditor si cautionator (fidejusor)



ART. 1662

Fidejusorul nu este tinut a plati creditorului, decat cand nu se poate indestula de la debitorul principal asupra averii caruia trebuie mai intai sa se faca discutie*), afara numai cand insusi a renuntat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul. In cazul din urma, efectul obligatiei sale se reguleaza dupa principiile statornicite in privinta datoriilor solidare. (Cod civil 1039 si urm., 1055, 1056, 1663 si urm., 1677, 1794).



--------

*) Urmarire.



ART. 1663

Creditorul nu este indatorat sa discute*) averea debitorului principal, daca garantul nu o cere de la cele dintai lucrari**) indreptate contra sa.



---------

*) Sa urmareasca.

**) Acte de executare.



ART. 1664

Fidejusorul care cere discutia trebuie sa indice creditorului averea debitorului principal si sa anticipeze spezele cuviincioase pentru punerea in lucrare a executarii.

Nu se va tine in seama aratarea bunurilor debitorului principal situate afara din teritoriul jurisdictional al tribunalului judetean in care trebuie sa se efectueze plata, sau a bunurilor in litigiu, ori a bunurilor deja ipotecate pentru siguranta datoriei, care nu mai sunt in posesia debitorului.

ART. 1665

De cate ori cautionatorul va arata bunuri in cuprinderea articolului precedent si va anticipa si spezele cuviincioase pentru discutie*), creditorul ramane catre garant raspunzator pana la valoarea bunurilor aratate, in caz de nesolvabilitate a debitorului principal survenita prin amanarea urmaririi. (Cod civil 999).



----------

*) Urmarire.



ART. 1666

Cand mai multe persoane au garantat unul si acelasi creditor pentru una si aceeasi datorie, fiecare din ele ramane obligata pentru datoria intreaga. (Cod civil 1039 si urm., 1142, 1674).

ART. 1667

Cu toate acestea, fiecare din persoanele aratate in articolul precedent, intrucat n-a renuntat la beneficiul diviziunii, poate cere ca creditorul sa divida mai intai actiunea sa si sa o reduca la proportia fiecaruia.

Daca unii din garanti erau nesolvabili in timpul in care unul din ei obtinuse diviziunea, acesta ramane obligat in proportia unei asemenea nesolvabilitati; daca insa nesolvabilitatea a supravenit dupa diviziune, atunci nu mai poate fi raspunzator pentru aceasta. (Cod civil 1042, 1049, 1057, 1060, 1668).

ART. 1668

Daca creditorul insusi si de buna voie a impartit actiunea sa, nu mai poate sa se lepede de aceasta diviziune, desi, mai inainte de timpul in care a primit-o, unii din cautionatori au fost nesolvabili. (Cod civil 1049 si urm.).



Sectiunea II

Despre efectele fidejusiunii intre debitor si cautionator (fidejusor)



ART. 1669

Cautionatorul ce a platit are regres contra debitorului principal, atat cand a garantat cu stiinta debitorului, cat si pe nestiinta lui.

Regresul se intinde atat asupra capitalului, cat si asupra dobanzilor si a spezelor; cu toate acestea, garantul nu are regres decat pentru spezele facute de dansul dupa ce a notificat debitorului principal reclamatia pornita asupra-i.

Fidejusorul are regres si pentru dobanda sumei ce a platit, chiar cand datoria nu produce dobanda, si inca si pentru daune-interese, daca se cuvine.

Cu toate acestea, dobanzile ce ar fi fost datorite creditorului nu vor merge in favoarea garantului decat din ziua in care s-a notificat plata. (Cod civil 1093, 1108, 1109, 1655, 1657, 1672, 1673).

ART. 1670

Cautionatorul ce a platit datoria intra in dreptul ce avea creditorul contra datornicului. (Cod civil 1108).

ART. 1671

Cand sunt mai multi debitori principali solidari pentru una si aceeasi datorie, fidejusorul ce a garantat pentru ei toti are regres in contra fiecarui din ei pentru repetitiunea sumei totale ce a platit. (Cod civil 1039, 1053).

ART. 1672

Fidejusorul ce a platit prima data, nu are regres contra debitorului principal ce a platit de-a doua oara, are insa actiunea de repetitiune contra creditorului.

Cand fidejusorul a platit, fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe datornicul principal, nu va avea nici un regres contra acestuia in cazul cand in timpul platii, datornicul ar fi avut meziu*) de a declara stinsa datoria sa; ii ramane insa dreptul de a cere inapoi de la creditor banii dati. (Cod civil 993, 1092).



----------

*) Mijlocul.



ART. 1673

Fidejusorul, si fara a fi platit, poate sa reclame dezdaunare de la debitor:

1. cand este urmant in judecata pentru a plati;

2. cand debitorul se afla falit sau in stare de nesolvabilitate;

3. cand debitorul s-a indatorat de a-l libera de garantie intr-un termen determinat si acesta a expirat;

4. cand datoria a devenit exigibila prin sosirea scadentei stipulate;

5. dupa trecerea de 10 ani, cand obligatia principala nu are un termen determinat de scadenta, intrucat insa obligatia principala nu ar fi fost de asa fel incat sa nu poata a se stinge inaintea unui termen determinat, cum de exemplu tutela, ori intrucat nu s-a stipulat contrariul. (Cod civil 1022 si urm., 1684).



Sectiunea III

Despre efectele fidejusiunii intre mai multi garanti



ART. 1674

Cand mai multe persoane au garantat pentru unul si acelasi debitor si pentru una si aceeasi datorie, garantul ce a platit datoria are regres contra celorlalti garanti pentru portiunea ce priveste pe fiecare.

Cu toate acestea, nu are loc regresul decat cand garantul a platit in unul din cazurile aratate in articolul precedent. (Cod civil 1039, 1053, 1108, 1109, 1666).



CAP. 3

Despre fidejusiunea legala si cea judecatoreasca



ART. 1675

De cate ori o persoana este obligata de lege sau de judecator a da o garantie, garantul ce se ofera trebuie sa aiba conditiile prescrise de art. 1659 si 1660. Fidejusiunea judecatoreasca trebuie inca sa poata fi supusa la constrangerea corporala. (Cod civil 541, 566, 718, 1364, 1806).



----------

1. Ultima parte a art. 1675 a fost abrogata implicit, intrucat Legea constrangerii corporale din 12 septembrie 1864 este incompatibila cu ordinea constitutionala din Romania.

2. Cu privire la fidejusiunea judiciara a se vedea art. 392-396 Cod procedura civila - D(L) 1228, Monitorul Oficial nr. 281 din 15 martie 1900, republicat in Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile ulterioare.



ART. 1676

Cel ce e dator sa dea garantie, e liber sa dea un amanet sau alta asigurare, care sa se gaseasca suficienta pentru asigurarea creantei.

ART. 1677

Garantul judecatoresc nu poate cere discutia*) averii debitorului principal. (Cod civil 1662 si urm.).



----------

*) Urmarirea.



ART. 1678

Cel ce s-a facut garant numai pentru fidejusorul judecatoresc nu poate sa ceara discutia*) averii debitorului principal si a fidejusorului. (Cod civil 1655, 1662)



----------

*) Urmarirea.



CAP. 4

Despre stingerea fidejusiunii



ART. 1679

Obligatia ce naste din fidejusiune se stinge prin acele cauze prin care se sting si celelalte obligatii. (Cod civil 1091 si urm., 1137, 1142, 1148, 1155, 1873).

ART. 1680

Confuziunea urmata intre datornicul principal si fidejusorul sau, prin erezirea*) unuia de catre altul, nu stinge actiunea creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor. (Cod civil 653, 1154, 1655, 1678).



----------

*) Mostenirea.



ART. 1681

Garantul se poate servi in contra creditorului de toate exceptiile datornicului principal inerente datoriei; insa nu-i poate opune acele ce sunt curat persoanele datornicului. (Cod civil 1047, 1142, 1148, 1155).

ART. 1682

Cautionatorul se libereaza de garantia sa, cand nu poate sa intre in drepturile, privilegiile si ipotecile creditorului din cauza acestuia. (Cod civil 1108, 1670).

ART. 1683

Daca creditorul primeste de buna voie un imobil sau alt lucru in plata datoriei principale, cautionatorul ramane liberat, chiar cand creditorul a fost evins din acel lucru.

ART. 1684

Prelungirea termenului acordat de creditor in favoarea datornicului principal nu libereaza pe fidejusor de garantia sa, care poate in acest caz sa urmareasca pe debitor pentru plata. (Cod civil 1022 si urm., 1673).



Titlul XV

DESPRE AMANET



ART. 1685

Amanetul este un contract prin care datornicul remite creditorului sau un lucru mobil spre siguranta datoriei. (Cod civil 1591, 1676).



----------

1. Dispozitii normative speciale reglementeaza incheierea contractului de amanet, fara a obliga pe debitor sa remita creditorului lucrul amanetat. A se vedea in acest sens:

- Codul comercial - Decretul nr. 1233, publicat in Monitorul Oficial nr. 31 din 10 mai 1887, cu modificarile ulterioare (art. 480 si 495);

- Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste, publicata in Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969 (art. 10, 19 si 22);

- Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999 (art. 9 alin. 3).

Actele normative adoptate anterior Constitutiei Romaniei din 1991 sunt in vigoare, in masura in care nu contravin dispozitiilor acesteia (art. 150 alin. 1 din Constitutie).

2. Parintii sau tutorele nu pot, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, sa faca valabil gajarea bunurilor minorului si interzisului. A se vedea in acest sens Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105, 129, 133, 147).



ART. 1686

Amanetul da creditorului dreptul de a fi platit din lucrul amanetului, cu preferinta inaintea altor creditori.

Ca sa rezulte preferinta se cere un act inregistrat in regula, ce sa enunte suma datorita, specia si natura lucrurilor amanetate sau o descriptie de calitate, greutatea si masura lor.

Facerea unui act inscris si inregistrat nu este neaparat decat cand datoria trece peste 250 lei. (Cod civil 1690, 1722, 1730).



--------

Cu privire la inregistrarea actului de amanet, a se vedea Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999 (Titlul VI - Regimul juridic al garantiilor reale imobiliare).



ART. 1687

Preferinta aratata in articolul precedent nu se poate infiinta in privinta mobilelor necorporale, cum creantele mobiliare, decat prin un act in regula inregistrat si notificat debitorului creantei date in amanet.



---------

A se vedea Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.



ART. 1688

In toate cazurile insa, acest privilegiu nu subzista asupra amanetului decat cand s-a dat si a ramas in posesiunea creditorului sau unui al treilea ales de parti.



---------

1. A se vedea nota 1 de la art. 1685.

2. A se vedea nota de la art. 1687.



ART. 1689

Creditorul, la caz de neplata, nu poate sa dispuna de amanet; are dreptul insa sa ceara de la judecator ca amanetul sa-i ramana lui, drept plata, si pana la suma datoriei, cu ale ei dobanzi, de se cuvine, dupa o estimatie facuta de experti, ori sa se vanza la licitatie.

E nula orice stipulatie prin care creditorul s-ar autoriza sau a-si apropia amanetul sau a dispune de dansul fara formalitatile sus-aratate. (Cod civil 5, 968, 1008, 1690).

ART. 1690

Pana la expropriatiunea*) debitorului, de este sa se faca, el ramane proprietarul amanetului. (Cod civil 1591, 1730).



----------

*) Executarea silita, potrivit art. 1824-1836 Cod civil.



ART. 1691

Creditorul raspunde dupa regulile stabilite la titlul: Despre contracte si obligatii in genere, de pierderea sau stricaciunea amanetului provenita din culpa sa.

Asemenea si debitorul trebuie sa intoarca creditorului toate spezele utile si cele necesare facute pentru conservarea amanetului. (Cod civil 991, 997, 1080, 1102, 1156, 1564, 1574, 1599, 1618, 1730).

ART. 1692

Daca s-a dat drept amanet o creanta ce produce dobanzi, creditorul trebuie sa tina in seama aceste dobanzi asupra dobanzilor ce ar fi datorite.

Daca datoria, pentru a carei siguranta s-a dat amanet o creanta, nu produce ea insasi dobanzi, atunci dobanzile creantei amanetate se tin in seama asupra capitalului datoriei. (Cod civil 1111).

ART. 1693

Daca creditorul abuza de amanet, debitorul poate sa ceara ca acel amanet sa se puna sub sechestru.



-----------

Cu privire la sechestru, a se vedea si noile dispozitii din Capitolul IV, Cartea a VI-a din Codul de procedura civila, astfel cum va fi modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000.



ART. 1694

Debitorul nu poate pretinde restitutiunea amanetului decat dupa ce a platit in intreg capitalul, dobanzile si spezele datoriei pentru a carei siguranta s-a fost dat amanetul.

Daca acelasi debitor ar fi facut o alta datorie catre acelasi creditor dupa traditiunea amanetului, si o asemenea datorie ar fi devenit exigibila inainte de plata primei datorii, creditorul nu va putea fi constrans sa libereze amanetul mai inainte de a se fi platit ambele creante, chiar cand nu s-ar fi stipulat de a subordona amanetul la plata datoriei a doua. (Cod civil 1619).

ART. 1695

Amanetul este nedivizibil, desi datoria este divizibila, intre erezii debitorului, ori intre aceia ai creditorului.

Eredele debitorului ce si-a platit partea sa de datorie, nu poate cere restitutiunea partii sale de amanet atat timp cat datoria nu este platita in intregul ei.

Si viceversa, eredele creditorului care si-a primit partea sa de datorie, nu poate sa restituie amanetul cu daunarea coerezilor sai inca neplatiti. (Cod civil 774, 786, 1057 si urm.).

ART. 1696

Dispozitiile precedente nu se aplica in materie de comert, nici la casele de imprumut pe amanet, in privinta carora se va urma dupa legile si regulamentele relative la dansele.



Titlul XVI

DESPRE ANTICREZA



ART. 1697-1703

(Abrogate prin art. 4 al Legii contra camerei din 2.IV.1931).



Titlul XVII

DESPRE TRANZACTIE



ART. 1704

Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce poate sa nasca. (Cod civil 943, 945, 947, 1179).

ART. 1705

Tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris. (Cod civil 1191, 1197).

ART. 1706

Tranzactie pot face numai acei ce pot dispune de obiectul cuprins in ea.

Acei insa ce nu pot dispune de obiectul cuprins in tranzactie, nu pot transige decat in formele stabilite de legi speciale. (Cod civil 946 si urm., 1307).



---------

A se vedea, in ce priveste formele stabilite de legi speciale, dispozitiile din Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105, 129, 133 si 147).



ART. 1707

Se poate transige asupra unei actiuni civile ce deriva din o infractiune.

ART. 1708

In tranzactie se poate stipula o penalitate contra celui ce nu se va tine de dinsa. (Cod civil 1066).

ART. 1709

Tranzactiile se marginesc numai la obiectul lor; renuntarea, facuta in toate pretentiile si actiunile, cuprinde numai ceea ce se reporta la pricinile, asupra carora a urmat tranzactie. (Cod civil 984, 1710, 1716).

ART. 1710

Tranzactia nu se intinde decit asupra pricinilor de care trateaza, fie intentia partilor manifestata prin expresii speciale sau generale, ori rezulte ca ca o consecinta necesara din ceea ce s-a expres*).



----------

*) Exprimat.



ART. 1711

Tranzactiile au intre partile contractante puterea unei sentinte neapelabile*). (Cod civil 1200, 1201).



----------

*) Hotarare judecatoreasca definitiva.



ART. 1712

Este admisibila actiunea de nulitate contra unei tranzactii, pentru eroarea asupra persoanei sau obiectului in proces. (Cod civil 953 si urm., 1716, 1717, 1900).

ART. 1713

Asemenea se poate ataca tranzactia facuta spre executarea unui titlu nul, afara numai cind partile ar fi tratat expres despre nulitate. (Cod civil 954, 966, 1167, 1190).

ART. 1714

Tranzactia facuta pe documente dovedite in urma de false este nula. (Cod civil 966).

ART. 1715

E asemenea nula tranzactia asupra unui proces finit prin sentinta neapelabila, despre care partile sau una din ele n-aveau cunostinta.

Cand sentinta necunoscuta partilor ar fi inca apelabila, tranzactia va fi valida. (Cod civil 954, 966, 1201, 1712).

ART. 1716

Cand partile au transigeat in genere asupra tuturor afacerilor ce ar putea sa existe intre dansele, documentele ce le-ar fi fost necunoscute lor in timpul tranzactiei si care s-ar fi descoperit in urma nu constituie un titlu de anularea tranzactiei, afara numai atunci cand ar fi fost ascunse prin fapta uneia din partile contractante.

Insa tranzactia va fi nula, cand ea nu ar cuprinde decit un singur obiect si s-ar dovedi, din documentele in urma descoperite, ca una din parti nu avea nici un drept asupra acelui obiect. (Cod civil 998, 1714).

ART. 1717

Invederata greseala in socoteli, urmata la facerea tranzactiei, nu pagubeste pe nici una din parti, si trebuie sa se repare. (Cod civil 1712).



Titlul XVIII

DESPRE PRIVILEGII SI IPOTECI



CAP. 1

Dispozitii generale



ART. 1718

Oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare. (Cod civil 1719, 1824, 1826, 1828, 1831).



----------

1. A se vedea si urmatoarele acte normative, care contin derogari de la regula generala prevazuta in art. 1718.

- Codul de procedura civila - Decretul nr. 1228, publicat in Monitorul Oficial nr. 281 din 15 martie 1900, cu modificarile ulterioare (art. 406, 407 si 409, astfel cum vor fi modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000);

- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 34).

- Codul muncii - Legea nr. 10/1972, publicata in Monitorul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972 (art. 109);

- Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste, publicata in Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969 (art. 10 si urm.);

- Hotararea Guvernului nr. 888/1996 pentru adoptarea Statutului C.E.C., publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 22 octombrie 1996 (art. 13).



ART. 1719

Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai, si pretul lor se imparte intre ei prin analogie*), afara de cazul cand exista intre creditori cauze legitime de preferinta. (Cod civil 974 si urm., 1720, 1721, 1824 si urm.).



-----------

*) Proportional cu valoarea creantelor respective.



ART. 1720

Cauzele legitime de preferinta sunt privilegiile si ipotecile. (Cod civil 1685, 1722 si urm., 1746 si urm.).

ART. 1721

Cand un imobil, recolte, sau alte bunuri mobile vor fi fost asigurate in contra incendiului, sau in contra oricarui alt caz fortuit, suma ce se va datora de catre asigurator va trebui, daca nu va fi fost cheltuita in reparatia obiectului asigurat, sa fie afectata la plata creantelor privilegiate si ipotecare, dupa rangul fiecareia din ele.

Asemenea se va urma si cu orice despagubire va fi datorita de catre o a treia persoana, pentru pierderea totala sau deteriorarea obiectului insarcinat de un privilegiu sau ipoteca.



--------

Cu privire la dispozitiile normative care reglementeaza contractul de asigurare sau asigurarile obligatorii, a se vedea nota de la art. 1635.



CAP. 2

Despre privilegii



ART. 1722

Privilegiul este un drept, ce da unui creditor calitatea creantei sale de a fi preferit celorlalti creditori, fie chiar ipotecari. (Cod civil 1685, 1723 si urm.).

ART. 1723

Intre creditorii privilegiati, preferinta se reguleaza dupa diferitele calitati ale privilegiilor. (Cod civil 1729).

ART. 1724

Creditorii privilegiati, care au acelasi rang, au deopotriva drept la plata.

ART. 1725

Privilegiile tezaurului public*) si ordinea in care se exercita ele sunt regulate prin legi speciale.

Tezaurul public nu poate obtine un privilegiu in contra drepturilor persoanelor al treilea dobandite mai inainte.



-----------

*) Privilegiile creantelor statului.



-----------

A se vedea, cu privire la imobilele inscrise in carti funciare:

- Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare; a se vedea, in legatura cu aplicabilitatea acestui act normativ si art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996;

- Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, aprobat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul justitiei nr. 237/C din 22 decembrie 1997.



ART. 1726

Privilegiile pot fi atat asupra mobilelor, cat si asupra imobilelor.



Sectiunea I

Despre privilegiile care se intind asupra mobilelor si imobilelor



ART. 1727

Cheltuielile de judecata sunt privilegiate atat asupra mobilelor, cat si asupra imobilelor, in privinta tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute. (Cod civil 1729, 1731, 1737).



----------

A se vedea nota de la art. 1725.



Sectiunea II

Despre privilegii asupra mobilelor



---------

A se vedea si art. 36 din titlul VI "Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare" din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 26 mai 1999.



ART. 1728

Privilegiile sunt sau generale, sau speciale asupra unor mobile.



& 1. Despre privilegii generale asupra mobilelor



ART. 1729

Creantele privilegiate asupra tuturor mobilelor sunt cele mai jos aratate, si se exercita in ordinea urmatoare:

1. cheltuielile de judecata facute in interesul comun al creditorilor;

2. cheltuielile ingroparii in raport cu conditia si starea defunctului;

3. cheltuielile boalei celei de pe urma facute in curs de un an;

4. salariile oamenilor de serviciu pentru un an trecut si restul datoriei din anul curent;

salariul de 6 luni al calfelor de pravalie si salariul pe o luna al lucratorilor cu ziua;

5. pretul obiectelor de subsistenta date debitorului si familiei sale in curs de sase luni.

Cand valoarea imobilelor n-a fost absorbita de creantele privilegiate si ipotecare, parte din pretul lor ce mai ramane se va afecta cu preferinta la plata creantelor aratate din prezentul articol. (Cod civil 472 si urm., 1370, 1739).



---------

A se vedea si:

- art. 409 Cod procedura civila, astfel cum va fi modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000;

- Codul muncii - Legea nr. 10/1972, publicata in Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972 (art. 109).



& 2. Despre privilegii asupra oarecaror mobile



ART. 1730

Creantele privilegiate asupra oarecaror mobile sunt:

1. Chiriile si arenzile. Cand contractul este autentic sau are o data certa, proprietarul are privilegiul pentru toata chiria sau arenda pe anul curent, precum si pe tot timpul ce ramane a curge pana la expirarea contractului.

Cand contractul nu e autentic, sau nu are data certa, proprietarul are privilegiul numai pentru chiria sau arenda pe anul curent si pe anul viitor.

In cazul dintai, daca prin contractul de arendare sau inchiriere nu va fi fost expres prohibita subarendarea sau subinchirierea, ceilalti creditori ai debitorului pot reinchiria casa sau rearenda mosia pentru timpul ce mai ramane a curge dupa contract; dar sunt obligati de a plati proprietarului tot ce-i este datorit.

Obiectele asupra carora se exercita privilegiul sunt:

Pentru casa, toate mobilele din ea.

Pentru mosie, toata recolta anului curent, precum si tot ce serveste la exploatarea mosiei.

Acelasi privilegiu are loc pentru reparatiile locative si pentru tot ce priveste executia contractului.

Proprietarul poate sechestra mobilele care se afla in casa sa sau pe mosia sa, cand ele au fost duse in alt loc, fara consimtamantul sau, si proprietarul conserva privilegiul sau pe aceste mobile, intrucat timp le-a revendicat; adica, cand sunt in chestiune mobilele unei mosii, daca a facut cererea sa in termen de 40 zile, si cand sunt in chestiune mobilele unei case, in termen de 15 zile.

2. Sumele datorite pentru seminte sau pentru cheltuiala recoltei anului curent, asupra pretului acestei recolte, si sumele datorite pentru instrumente de exploatatiune, pe pretul acestor instrumente; in ambele aceste cazuri, cu preferinta chiar inaintea proprietarului mosiei pentru privilegiul arendei.

3. Creanta pe amanetul ce este in posesiunea creditorului.

4. Cheltuielile facute pentru conservarea lucrului.

5. Pretul pentru lucruri mobile neplatite, daca se afla inca in posesiunea debitorului, chiar si in cazul cand a cumparat cu termen de plata.

Daca vanzarea s-a facut fara termen de plata, vanzatorul poate chiar sa revendice obiectele vandute, pe cat timp se afla in posesiunea cumparatorului, si poate sa impiedice revinderea acelor lucruri, daca insa s-a facut cererea sa in termen de opt zile dupa tradarea*) lucrurilor, si daca lucrurile se afla inca tot in starea in care se gaseau la timpul tradarii lor.

Pierderea actiunii de revendicare aduce cu sine si pierderea actiunii rezolutorie a contractului vanzarii, in privinta celorlalti creditori.

6. Creantele ce are un hangiu, in aceasta calitate, asupra efectelor**) voiajorilor, ce se afla in ospataria sa.

7. Creanta cheltuielilor de transport si a cheltuielilor accesorii asupra lucrului transportat, intrucat timp acela ce l-a transportat, il are in posesiunea sa, si in cele 24 ore ce vor urma tradarii lucrului la destinatarul sau, daca acesta din urma a conservat posesiunea lucrului.

8. Creantele rezultand din abuzuri si prevaricatiuni***) ale functionarilor publici, in exercitiul functiunii lor, asupra cautionamentului lor, precum si asupra dobanzilor ce ar fi produs acel cautionament.



-----------

*) Predarea.

**) Lucruri.

***) Pagube de care functionarul de stat se face culpabil un exercitiul functiunii.



-----------

1. Cu privire la art. 1730 pct. 1:

a) referitor la arenda, a se vedea nota de la Capitolul IV "Despre regulile particulare la arendare" din Titlul VII al prezentei Carti;

b) referitor la posibilitatea subinchirierii suprafetei locative, a se vedea Legea nr. 114/1996 - Legea locuintei, republicata in Monitorul Oficial nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare;

- a se vedea si art. 591-596 Cod procedura civila, astfel cum vor fi modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000.

2. Cu privire la art. 1730 pct. 7, a se vedea si Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 - Codul aerian, publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 28 august 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 335 din 31 iulie 2000.

3. Art. 1730 pct. 8 a devenit inaplicabil prin abrogarea de catre Decretul nr. 23 din 13 aprilie 1951 a Legii din 31 iulie 1929 asupra contabilitatii publice si asupra controlului bugetului si patrimoniului public, care, prin art. 15, reglementa obligatia manuitorilor de bani si materiale publice, de a depune garantii. A se vedea si Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor, publicat in Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969 (art. 10 si urm.).



& 3. Despre rangul privilegiilor asupra mobilelor, la caz de concurs intre ele



ART. 1731

Cheltuielile de judecata vin inaintea tuturor creantelor in interesul carora au fost facute. (Cod civil 1727, 1729).

ART. 1732

Cheltuielile facute pentru conservarea lucrului trec inaintea privilegiilor anterioare.

Ele trec in toate cazurile, chiar inaintea privilegiilor cuprinse la numerele 3, 4 si 5 ale articolului 1729. (Cod civil 1730 pct. 4).

ART. 1733

Creditorul amanetar, hangiul si carausul sunt preferati vanzatorului unui obiect mobiliar, care le serveste de siguranta, afara de cazul cand ei, primind lucrul, au stiut ca pretul era inca datorit.

Privilegiul vanzatorului nu se exercita decat dupa acel al proprietarului casei sau mosiei, afara de cazul cand vanzatorul, la transportarea lucrurilor la locurile inchiriate, a facut cunoscut proprietarului ca pretul inca nu i s-a platit. (Cod civil 1685, 1730).

ART. 1734

Sumele datorate pentru seminte sau pentru cheltuielile recoltei de peste an se platesc din pretul acestei recolte, si sumele datorite pentru ustensile, care servesc la exploatarea mosiei, din pretul acestor ustensile, cu preferinta in ambele aceste cazuri inaintea privilegiului proprietarului mosiei. (Cod civil 1730 pct. 2).

ART. 1735

Privilegiul cheltuielilor de ingropare trece inaintea tuturor celorlalte privilegii. (Cod civil 1729 pct. 2).

ART. 1736

Celelalte privilegii generale sunt primate de catre privilegiile speciale. (Cod civil 1729, 1730).



Sectiunea III

Despre privilegii asupra imobilelor



ART. 1737

Creditorii privilegiati asupra imobilelor sunt:

1. Vanzatorul pe imobilul vandut, pentru plata pretului. Daca s-au facut mai multe vanzari succesive, pentru care a ramas datorit pretul in total sau in parte, intaiul vanzator se prefera celui de-al doilea, cel de-al doilea celui de-al treilea si asa inainte.

2. Acei ce au dat banii care au servit la achizitia unui imobil. Trebuie insa sa fie constatat intr-un mod autentic, prin actul de imprumutare, ca suma era destinata a fi intrebuintata la aceasta; asemenea trebuie sa fie constatat prin chitanta vanzatorului ca plata pretului s-a facut cu banii imprumutati.

3. Coerezii, asupra imobilelor succesiunii, pentru garantia impartelii facute intre ei si a sumelor cu care a ramas dator unul catre altul.

4. Arhitectii, antreprenorii, pietrarii si alti lucratori intrebuintati pentru a zidi, a reconstrui, sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, cu conditia insa ca prealabilmente sa se fi incheiat un proces-verbal de catre un expert numit de judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate edificiile, constatator starii si felului lucrarilor ce proprietarul va declara ca are de gand a face si numai in cazul cand acele lucrari ar fi fost primite cel mult in curs de sase luni, dupa terminarea lor, de catre expert asemenea numit de judecatorie. Dar privilegiul acesta nu poate trece niciodata peste valorile constatate prin al doilea proces-verbal, ci se va reduce la adaosul de valoare ce va fi existand la epoca alienarii imobilului, ca rezultat al lucrarilor executate.

5. Acei ce au imprumutat bani pentru a indemniza pe lucratori, se bucura de acelasi privilegiu, insa numai in cazul cand intrebuintarea acelor bani va fi constatata intr-un mod autentic prin actul de imprumutare, si prin chitanta lucratorilor, in modul in care s-a vorbit mai sus, despre acei care au imprumutat bani pentru achizitia unui imobil. (Cod civil 742, 787, 1107, 1361, 1483 si urm., 1742).



----------

A se vedea nota de la art. 1725.



Sectiunea IV

Cum se conserva privilegiile



---------

Dispozitiile art. 1738-1745 au fost implicit modificate de Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996, in sensul ca, in prezent, conservarea drepturilor de urmarire sau preferinta se realizeaza prin inscrierea in noile carti funciare.



ART. 1738

Intre creditori, privilegiile nu produc nici un efect, in privinta imobilelor, decat atunci cand ele s-au adus la cunostinta publica, prin inscriptie, si numai de la data acelei inscriptii in registrele notariatelor de stat, destinate pentru aceasta, dupa modelul determinat de lege, afara de singurele exceptii ce urmeaza. (Cod civil 1739 si urm., 1745, 1780 si urm., 1816 si urm.).



----------

1. A se vedea art. 715 alin. (1), art. 716 si 717 Cod de procedura civila.

2. A se vedea nota de la art. 1725.



ART. 1739

Sunt scutite de formalitatea inscriptiei, creantele aratate la art. 1729.

ART. 1740

Vanzatorul privilegiat conserva privilegiul sau prin transcriptia titlului care a transferat proprietatea cumparatorului, si care titlu constata ca i se datoreste intregul pret sau parte din el; asemenea si acela care a dat bani pentru cumpararea unui imobil, conform alineatului 2 de la art. 1737, conserva privilegiul sau prin transcriptia titlului care constata destinatia imprumutarii si trecerea asupra sa a tuturor drepturilor vanzatorului. (Cod civil 818, 1107, 1361, 1801, 1802, 1816).



----------

1. A se vedea nota de la art. 1725.

2. A se vedea Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare; a se vedea in legatura cu aplicabilitatea acestui act normativ si art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.



ART. 1741

Coeredele sau copartasul la o imparteala conserva privilegiul sau asupra bunurilor cuprinse in fiecare lot, sau asupra lucrului pus in licitatie, pentru tot ce are drept a reclama in aceasta calitate, prin inscriptia acestui privilegiu in termen de 60 zile socotite de la data actului de imparteala sau de la data adjudecarii prin licitatie; in cursul acestui timp nici o ipoteca nu poate fi constituita in prejudiciul coeredelui sau copartasului creditor, asupra nici unui bun care se gaseste cuprins in masa comuna. (Cod civil 742 si urm., 1388, 1737).



--------

A se vedea notele de la art. 1740.



ART. 1742

Arhitectii, antreprenorii, pietrarii si alti lucratori intrebuintati pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, si acei care au imprumutat, pentru a indemniza pe persoanele de mai sus, cu bani a caror intrebuintare se consta conform alineatului 5 de la articolul 1737, conserva privilegiul lor prin inscriptia proceselor-verbale ale expertilor, mentionate la alineatul 4 al articolului 1737.



---------

A se vedea notele de la art. 1740.



ART. 1743

Creditorii si legatarii, care cer separatia patrimoniului defunctului, conserva privilegiul lor asupra imobilelor succesiunii in fata creditorilor erezilor sau reprezentantilor defunctului, prin inscriptia acestui privilegiu, in termen de sase luni de la data deschiderii succesiunii.

Inaintea expirarii acestui termen, nici o ipoteca stabilita de catre erezii sau reprezentantii defunctului asupra acelor bunuri spre prejudiciul creditorilor sau legatarilor succesiunii nu poate avea efect.



----------

A se vedea notele de la art. 1740.



ART. 1744

Cesionarii acestor diverse creante privilegiate exercita intru toate aceleasi drepturi, care le aveau si acei ce le-au cedat aceste creante. (Cod civil 1391 si urm.).



---------

A se vedea si Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 71-74); a se vedea in legatura cu aplicabilitatea acestui act normativ si art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.



ART. 1745

Toate creantele privilegiate supuse la formalitatea inscriptiei, in privinta carora nu s-ar fi indeplinit conditiile prescrise pentru conservarea privilegiului, nu inceteaza cu toate acestea de a fi creante ipotecare; insa ipoteca, in privinta tuturor persoanelor al treilea, nu dateaza decat de la epoca inscriptiilor care vor trebui facute, dupa cum mai jos se va arata. (Cod civil 1778, 1779, 1780 si urm.).



CAP. 3

Despre ipoteci



ART. 1746

Ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii.

Ipoteca este din natura ei nedivizibila si subzista in intregimea ei asupra tuturor imobilelor afectate, asupra fiecarui si asupra fiecarei portiuni din aceste imobile.

Dreptul de ipoteca se conserva asupra imobilelor in orice mana va trece. (Cod civil 1057, 1062, 1719, 1790 si urm.).

ART. 1747

Dreptul de ipoteca nu se poate constitui decat in cazurile si cu formele prescrise de lege.

ART. 1748

Ipoteca este sau legala sau conventionala. (Cod civil 1749, 1753, 1769).

ART. 1749

Ipoteca legala este aceea care ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii.

Ipoteca conventionala este aceea care ia nastere din conventia partilor, cu formele prescrise de lege.

ART. 1750

Se pot ipoteca:

1. Imobilele care sunt in comert*), cu accesoriile lor, ce dupa lege se privesc ca imobile;

2. uzufructul asupra acestor imobile si accesorii. (Cod civil 462, 471, 488, 517, 963, 1777).



-----------

*) In circuitul civil.



ART. 1751

Mobilele nu pot fi ipotecate. (Cod civil 472 si urm., 1909).

ART. 1752

Nu se aduce nici o modificare prin acest codice dispozitiilor legale maritime, in privinta navelor si bastimentelor de mare.



Sectiunea I

Despre ipotecile legale



ART. 1753

Drepturile si creantele care se asigura de lege prin o ipoteca sunt:

1. ale femeilor maritate asupra bunurilor barbatului;

2. ale minorilor si interzisilor asupra bunurilor tutorelui;

3. ale statului, ale comunelor si stabilimentelor publice asupra bunurilor perceptorilor si administratorilor contabili. (Cod civil 902 alin. 2, 1725).



-----------

1. Dispozitia art. 1753 pct. 1 a fost implicit abrogata, drept urmare a abrogarii art. 1233-1293 inclusiv Codul civil, prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

2. Dispozitia art. 1753 pct. 2 a fost abrogata prin art. 20 al Decretului nr. 32 din 31 ianuarie 1954.

3. A se vedea cu privire la ipotecile legale si dispozitiile din:

- Art. 902 alin. 2 din Codul civil;

- Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor - Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969 (art. 10 si urm.);

- Legea 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata in Monitorul Oficial nr. 260 din 15 septembrie 1994.

- Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial nr. 279 din 29 noiembrie 1995;

- Codul de procedura penala - Legea nr. 29, Buletinul Oficial nr. 145-146 din 12 noiembrie 1968, republicat in Buletinul Oficial nr. 58-59 din 26 aprilie 1973 cu modificarile ulterioare (art. 166 alin. 3 privind ipoteca luata ca masura asiguratorie in cursul procesului penal).



& 1. Despre sigurantele femeilor maritate



ART. 1754-1761

(Abrogate implicit drept urmare a abrogarii art. 1233 - 1293 privind regimul dotal, prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare).



& 2. Despre garantiile ce sunt obligati a da tutorii in interesele minorilor si interzisilor



ART. 1762-1767

(Abrogate prin art. 20 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).



& 3. Despre garantiile ce sunt obligati a da statului, comunelor si stabilimentelor publice, perceptorii si administratorii contabili



ART. 1768

Ipoteca legala a statului, a comunelor si a stabilimentelor publice asupra bunurilor perceptorilor si administratorilor publici, nu se poate stabili decat asupra bunurilor prezente, iar nu si a celor viitoare.



-----------

A se vedea nota 3 de la art. 1753.



Sectiunea II

Despre ipotecile conventionale)



----------

In ce priveste imobilele supuse regimului de carte funciara a se vedea si Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 64-66 si art. 72-77), precum si Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.



ART. 1769

Cine are capacitatea de a instraina un imobil, poate a-l si ipoteca. (Cod civil 946, 948, 1306, 1536, 1658, 1770).



-----------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 475.



ART. 1770

Acei care au asupra unui imobil un drept suspens prin o conditie, sau rezolubil in oarecare cazuri, sau supus la o actiune de resciziune, nu pot consimti decat o ipoteca supusa acelorasi conditii sau acelorasi resciziuni. (Cod civil 769, 786, 855, 1017, 1019, 1365, 1776, 1781, 1782, 1783).



-----------

A se vedea notele de la art. 1740.



ART. 1771

Bunurile minorilor si ale interzisilor nu pot fi ipotecate decat pentru cauzele si cu formele prescrise de legi. (Cod civil 1753).



----------

A se vedea art. 105, 129 si 147 din Codul familiei.



ART. 1772

Ipoteca conventionala nu va putea fi constituita decat prin act autentic.

ART. 1773

Ipotecile consimtite in tara straina nu pot avea efect in Romania decat dupa ce actele prin care s-a consimtit ipoteca, se vor fi vizat de notarul de stat al notariatului de stat al situatiunii bunurilor si se va fi luat in inscriptie.

Acest notar va verifica daca actele de constituirea ipotecii unesc toate conditiile cerute de legile locului unde s-au facut spre a fi autentice.



---------

Textul este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. IX din Decretul nr. 378/1960 - Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960.



ART. 1774

Ipoteca conventionala nu este valabila daca, prin actul de constituire al ipotecii, nu se specifica anume natura si situatia fiecarui imobil al debitorului, asupra carui se consimte ipoteca creantei. (Cod civil 965).

ART. 1775

Bunurile viitoare ale debitorului nu pot fi obiectul unei ipoteci.

ART. 1776

Ipoteca conventionala nu poate fi valabila decat atunci cand suma, pentru care ipoteca este constituita, va fi determinata prin act.

Daca creanta este conditionala se va mentiona conditia in inscriptie. (Cod civil 1770, 1781, 1782, 1783).

ART. 1777

Ipoteca se intinde asupra tuturor amelioratiilor survenite in urma constituirii imobilului ipotecat. (Cod civil 482, 488, 1750).



---------

A se vedea si art. 35 alin. (2) din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999, potrivit caruia, ipoteca ce se intinde asupra tuturor amelioratiunilor ulterioare constituirii ei, potrivit art. 1777 Cod civil, va asigura preferinta fata de creditorii care au constituit o garantie mobiliara asupra acestor amelioratiuni, numai daca ipoteca asupra amelioratiunilor a fost inscrisa la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, chiar daca ipoteca a fost inregistrata in registrele de publicitate imobiliara.



Sectiunea III

Despre rangul ipotecilor intre ele



--------

Dispozitiile art. 1778-1779 au fost abrogate implicit prin art. 72 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996, fiind inlocuite de prevederile art. 27 si 49 alin. 3 din lege.



ART. 1778

Intre creditori, ipoteca, fie legala, fie conventionala, nu are rang decat din ziua inscriptiei sale in registre. (Cod civil 1738, 1745, 1780).

ART. 1779

Ipotecile inscrise in registre in aceeasi zi au acelasi rang. (Cod civil 1778, 1779, 1820, 1887, 1888).



CAP. 4

Despre modul inscriptiei privilegiilor si ipotecilor



----------

1. Dispozitiile Cap. IV, respectiv art. 1780-1787 au fost abrogate implicit prin art. 72 alin. 2 teza finala din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996, fiind inlocuite de art. 22-27, 29, 30, 49, 50 si 56 din lege.

2. Pentru procedura inscrierii in sistemul noilor carti funciare, a se vedea Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996, art. 49-57.

3. A se vedea si nota 1 alin. 2 de la art. 971.



ART. 1780

Inscriptiile se fac la notariatul de stat in a carui raza teritoriala sunt situate bunurile ipotecare.

Drepturile de privilegii si ipoteci care nu s-ar fi inscris inaintea ****** debitorului, nu vor mai putea fi inscrise decat in termen de trei luni de la deschiderea succesiunii.

Inscriptiile nu vor produce nici un efect cand vor fi fost luate in intervalul de timp in cursul carui actele facute inaintea deschiderii falimentelor sunt declarate de lege nule. (Cod civil 704, 1738, 1743, 1778, 1779, 1790).

ART. 1781

Spre a opera inscriptia, creditorul si debitorul, in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice, vor prezenta notarului de stat, actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca. Totodata, creditorul va face si alegere de domiciliu la vreun loc din raza teritoriala a notariatului de stat. (Cod civil 1004, 1740, 1753, 1770, 1774, 1776, 1784, 1816, 1820).

ART. 1782

Notarul de stat, gasind actul investit cu toate formele cerute de lege pentru inscriptie, va ordona inscriptia sa, dupa care se va verifica, pe actul original, data si numarul de ordine sub care s-a inscris in registru. (Cod civil 1780).

ART. 1783

In toate cazurile de inscriptie a unei ipoteci legale sau a unui privilegiu, este destul ca creditorul sau mandatarul sau singur sa se reprezinte inaintea notarului de stat si sa ceara inscriptia ipotecii sau a privilegiului sau, in virtutea titlului din care decurge acea ipoteca sau acel privilegiu. (Cod civil 1753).

ART. 1784

Inscriptiile asupra bunurilor unei persoane moarte pot fi cerute numai de creditori.

ART. 1785

Creditorul privilegiat sau ipotecar, inscris pentru un capital sau pentru o rendita care produce interese, are drept ca interesele datorite pe trei ani sa aibe acelasi rang ca si capitalul, fara prejudiciul inscriptiilor ce poate lua pentru interese dupa trei ani, si care vor avea rang din ziua inscriptiei lor.

ART. 1786

Inscriptiile conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca in curs de 15 ani din ziua in care s-au facut inscriptiile. Efectul lor inceteaza daca inscriptiile nu au fost reinnoite inaintea expirarii acestui termen.

Cu toate acestea, inscriptiile luate in favoarea minorilor, interzisilor, a femeilor maritate, a statului, comunelor si celorlalte stabilimente publice sunt dispensate de a fi reinnoite pana dupa un an de la incetarea tutelei, disolutiunea casatoriei sau incetarea din functiune a functionarului.

ART. 1787

Inscriptia reinnoita trebuie sa indice inscriptia primitiva ce se reinnoieste. In lipsa de o asemenea indicatie, creanta ipotecara va avea rang de la inscriptia din urma. (Cod civil 1786).



CAP. 5

Despre stergerea si reductiunea inscriptiilor





--------

Dispozitiile Capitolului V, respectiv art. 1788-1789 au fost abrogate implicit prin art. 72 alin. 2 teza finala din Legea nr. 7/1996, fiind inlocuite cu prevederile art. 22 si 23 din Legea nr. 7/1996.



ART. 1788

Inscriptiile vor fi sterse sau reduse prin consimtamantul partilor interesate, capabile de a consimti la aceasta, sau in virtutea unei sentinte date in ultima instanta, sau care a dobandit, puterea lucrului judecat. Mandatul dat spre a face o stergere sau o reductiune, trebuie sa fie expres si autentic. (Cod civil 946).

ART. 1789

Actele facute in tara straina, care constata consimtamantul pentru stergerea sau reductiunea unei inscriptii, nu sunt executorii in Romania, decat dupa ce s-au vizat de notarul de stat al notariatului de stat al situatiei bunurilor, care va verifica autenticitatea acelor acte. (Cod civil 1773).



CAP. 6

Despre efectul privilegiilor si ipotecilor in contra persoanelor al treilea care detin imobilul



ART. 1790

Creditorii care au privilegiul sau ipoteca inscrisa asupra unui imobil il urmaresc in orice mana ar trece. (Cod civil 1722, 1746, 1778, 1779, 1791).

ART. 1791

Daca persoana a treia, care detine imobilul, nu indeplineste formalitatile mai jos stabilite pentru a purga proprietatea sa, ea ramane indatorata prin singurul efect al inscriptiilor, in calitatea sa de detentor a imobilului, la toate datoriile ipotecare, si se bucura de toti termenii de plata ce ii avea si debitorul primitiv. (Cod civil 1792 si urm.).

ART. 1792

Detentorul este tinut in acelasi caz sau de a plati toate capitalurile si interesele*) exigibile, la orice suma s-ar urca, sau de a lasa imobilul ipotecat fara nici o rezerva. (Cod civil 1785, 1793).



----------

*) Dobanzile.



ART. 1793

Cand detentorul nu indeplineste una din aceste obligatii pe deplin, fiecare creditor ipotecar are dreptul de a cere vanzarea imobilului ipotecat, pentru creanta sa. (Cod civil 1790, 1794, 1795, 1804, 1824).

ART. 1794

Cu toate acestea, detentorul, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara a creditorului, poate sa se opuna la vanzarea imobilului ipotecat ce i-a fost transmis, daca au mai ramas alte imobile ipotecate pentru aceasta datorie in posesiunea principalului sau principalilor debitori, si poate sa ceara discutia prealabila dupa forma regulata la titlul Despre cautionament. In timpul acestei discutii se va opri vanzarea imobilului ipotecat. (Cod civil 1662 si urm.).

ART. 1795

Cat pentru lasarea imobilului ipotecat, ea poate sa fie facuta de catre orice detentor care nu este personal obligat la datorie si care are capacitatea de a instraina. (Cod civil 1769, 1796).

ART. 1796

Detentorul poate sa lase imobilul, chiar dupa ce a recunoscut obligatia sau dupa ce a fost condamnat in aceasta calitate; lasarea imobilelor nu impiedica nici pe detentor, pana la adjudecare, de a lua imobilul inapoi, platind toata datoria si cheltuielile.

ART. 1797

Lasarea imobilului ipotecat se face prin declaratie la grefa judecatoriei situatiei imobilului.

Judecatoria va incheia act despre aceasta.

Dupa cererea celui mai diligent dintre cei interesati, se va numi un curator imobilului parasit si se va urmari vanzarea sa dupa formele prescrise pentru expropriatiuni*).



-----------

*) Executare silita.



ART. 1798

Servitutile si drepturile reale ce avea asupra imobilului detentorul inaintea posesiunii sale renasc dupa parasirea sau adjudecarea imobilului.

ART. 1799

Detentorul care a platit datoria ipotecara, sau care a lasat imobilul ipotecat, sau care a suferit expropriatiunea*) acestui imobil, are recurs in garantie, de drept, in contra debitorului principal. (Cod civil 551, 1108, 1336 si urm.).



----------

*) Executare silita.



CAP. 7

Despre stingerea privilegiilor si a ipotecilor



ART. 1800

Privilegiile si ipotecile se sting:

1. prin stingerea obligatiei principale;

2. prin renuntarea creditorului la ipoteca;

3. prin indeplinirea formalitatilor si conditiilor prescrise detentorilor pentru purgarea bunurilor dobandite de ei;

4. prin prescriptie.

Prescriptia este castigata debitorului, pentru bunurile care se afla in posesiunea sa, prin expirarea timpului defipt pentru prescriptia actiunilor ce rezulta din ipoteca sau din privilegiu.

Cat pentru bunurile care se gasesc in mainile unui al treilea detentor, prescriptia ii este castigata prin expirarea timpului regulat pentru prescriptia proprietatii in favoarea sa; in cazul cand prescriptia presupune un titlu, ea nu incepe a curge decat din ziua cand detentorul s-a inscris in registrele notariatului de stat ca nou proprietar.

Inscriptiile luate de creditor nu intrerup cursul prescriptiei stabilite prin lege in favoarea debitorului, sau in favoarea unei a treia persoane detentoare a imobilului. (Cod civil 974, 1091, 1134, 1153, 1801, 1802, 1890, 1891, 1892, 1895).



---------

Cu privire la intreruperea prescriptiei, a se vedea nota de la Sectiunea I "Despre cauzele care intrerup prescriptia" (art. 1863 si urm.) din capitolul III al titlului XX din prezenta Carte.



CAP. 8

Despre modul de a purga proprietatile de privilegii si ipoteci



ART. 1801-1802

(Abrogate expres prin art. 72 alin. 2, teza I din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996).

ART. 1803

Transcriptia prescrisa prin articolul 1801 transmite dobanditorului drepturile ce instrainatorul avea asupra proprietatii imobilului, dar cu privilegiile si ipotecile cu care imobilul era insarcinat. (Cod civil 1746, 1790).

ART. 1804

Daca noul proprietar voieste a fi aparat de urmaririle autorizate prin Capitolul VI al prezentului titlu, este tinut, in cursul lunii de la transcriptia actului de transmisia proprietatii, de a notifica creditorilor la domiciliile ce si-au ales cand au luat inscriptiile ipotecare:

1. contractul de dobandirea imobilului;

2. un certificat de transcriptia lui;

3. o tabela in trei coloane, din care cea dintai va cuprinde data ipotecilor si acea a inscriptiilor, cea de a doua, numele creditorilor, si cea de a treia sumele creantelor inscrise. (Cod civil 1781 si urm., 1790, 1793, 1801, 1802, 1805, 1813).

ART. 1805

Noul proprietar va declara prin acea notificare ca este gata a plati indata datoriile si sarcinile ipotecare, numai pana la concurenta pretului stipulat prin actul de instrainare sau pana la valoarea la care pretul imobilului, daca este daruit, fara distinctie intre datoriile exigibile sau neexigibile. (Cod civil 1791, 1804, 1806).

ART. 1806

Dupa ce noul proprietar a facut notificarea prescrisa in termenul defipt prin articolul 1804 si daca pretul stipulat nu poate acoperi toate datoriile privilegiate si ipotecare, orice creditor al carui titlu este inscris poate cere punerea imobilului in vanzare prin licitatie publica, cu indatorire:

1. de a comunica aceasta cerere noului proprietar in curs de 40 de zile de la notificarea ce acesta i-a facut;

2. de a se supune a sui pretul imobilului cu a zecea parte mai mult peste pretul stipulat in actul de instrainare.

Toate acestea se vor comunica, dupa cererea in scris a creditorului, atat noului proprietar, cat si instrainatorului imobilului, prin judecatoria, unde s-a facut transcriptia actului de instrainarea imobilului.

Toate acestea sub pedeapsa de nulitate. (Cod civil 1807 si urm.).

ART. 1807

Daca creditorii nu vor cere, punerea in licitatie in termenul si cu formele prescrise in articolele precedente, valoarea imobilului va ramane definitiv defipta la pretul stipulat prin contract, sau la suma estimatiei in caz de donatiune, si noul proprietar va ramane liberat de orice privilegiu si ipoteca, platind pretul creditorilor dupa ordinea inscriptiei lor, sau depunandu-l la casa de depozite si consemnatiuni*). (Cod civil 978, 1800).



----------

*) Casa de Economii si Consemnatiuni.



ART. 1808

In caz de revanzare, ea se va face cu formele prescrise pentru expropriatiunile fortate*), dupa staruinta sau a creditorului care a cerut revanzarea sau a noului proprietar.

Acela din acestia care va starui pentru vanzare, va ingriji a se pune in afiptele de publicatie pretul stipulat prin contract sau declarat dupa estimatie, si suma cu care creditorele s-a obligat a sui acest pret. (Cod civil 1805, 1806, 1824).



-----------

*) Executare silita.



ART. 1809

Adjudecatarul este dator, peste pretul adjudecarii, a restitui dobanditorului imobilului sau donatorului deposedat toate cheltuielile ce acesta a facut cu formarea contractului sau pentru transcriptia lui, acelea ale notificarii, si cele facute de el la vanzarea prin licitatie. (Cod civil 1341).

ART. 1810

Daca imobilele in urmarea licitatiei s-au adjudecat asupra dobanditorului imobilului sau a donatorului, acesta nu este obligat de a transcrie jurnalul de adjudecare.

ART. 1811

Retragerea creditorului care va fi cerut punerea in licitatie nu va putea stavili sub nici un cuvant adjudecarea publica, daca nu vor consimti toti ceilalti creditori privilegiati sau ipotecari.

ART. 1812

Daca adjudecarea se va face asupra aceluia care cumparase imobilul, atunci va avea recurs in contra vanzatorului, spre a fi dezdaunat de suma care excede pretul stipulat prin actul de vanzare si pentru dobanda acestui excedent. (Cod civil 1341, 1799).

ART. 1813

In cazul cand titlul noului proprietar ar cuprinde imobile si mobile, sau mai multe imobile, din care unele ipotecate si altele neipotecate, situate in aceeasi sau in diferite raze teritoriale de judecatorii, toate instrainate cu un singur pret sau pentru preturi deosebite si separate, sau ca aceste imobile sunt cuprinse sau ca nu sunt cuprinse in aceeasi exploatatiune, in aceste cazuri pretul imobilului asupra caruia sunt luate inscriptii se va determina cu analogie*) dupa pretul total, si va fi declarat in notificarea ce noul proprietar este obligat a face conform cu articolul 1804.

Creditorele care a cerut punerea in licitatie nu este dator, in nici un caz, a face suirea pretului cerut prin articolul 1806, pentru mobile sau pentru alte imobile decat cele ipotecate creantei sale.

Noului proprietar ii ramane totdeauna recurs in contra autorului**) sau spre a fi dezdaunat de vatamarea ce ar suferi, sau din cauza diviziunii achizitiei sale, sau din cauza diviziunii exploatatiunilor. (Cod civil 1804, 1830).



------------

*) Proportional fata de pretul total.

**) Vanzator.



ART. 1814

Nici un imobil nu poate fi liberat de ipotecile legale, decat supunandu-se ipotecii cu un alt imobil de aceeasi valoare, sau depunandu-se, la casa de depozite si consemnatiuni, o suma egala cu valoarea creantei asigurate prin ipoteca.

Formele ce urmeaza a se observa la mutarea ipotecii, de pe un imobil pe altul, se vor determina prin legea de procedura. (Cod civil 1753, 1800).



----------

1. Cu privire la mutarea ipotecii de pe un imobil pe altul, a se vedea art. 717 si 718 Cod procedura civila.

2. A se vedea si nota 1 alin. 2 de la art. 971.



Dispozitie tranzitorie



ART. 1815

Femeile casatorite pana la promulgarea acestei legi vor fi datoare in curs de un an de la aceasta epoca a cere inscriptie asupra imobilelor barbatilor pentru asigurarea dotei lor, conform regulilor prescrise prin acest codice.



CAP. 9

Despre publicitatea registrelor si despre responsabilitatea secretarilor notariatelor de stat, insarcinati cu tinerea registrelor.



ART. 1816-1823

(Abrogate expres prin art. 72 alin. 2, teza I din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996).





Titlul XIX

DESPRE EXPROPRIATIUNEA SILITA



-----------

Art. 1824-1836 vor fi abrogate pe data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000 (art. VIII).



ART. 1824

Creditorul poate urmari expropriatiunea:

1. a bunurilor imobile si accesoriilor reputate imobile care sunt proprietatea debitorului sau;

2. a uzufructului ce are debitorul asupra bunurilor de aceeasi natura. (Cod civil 462 si urm., 488 si urm., 517 si urm., 1750).

ART. 1825

Cu toate acestea, partea nediviza a unui coerede in imobilele unei succesiuni nu poate fi pusa in vanzare de catre creditorii sai personali inaintea impartelii sau a licitatiei ce pot provoca creditorii, daca vor gasi de cuviinta, sau in care au dreptul de a interveni. (Cod civil 731, 785, 974, 1737).

ART. 1826

Imobilul unui minor sau unui interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. (Cod civil 1662, 1794).

ART. 1827

Discutia*) prealabila a mobilelor nu este ceruta la expropriatiunea imobilelor posedate in nediviz de catre un major si un minor sau interzis, daca datoria le este comuna; asemenea, discutia nu se cere nici in cazul cand urmarile au fost incepute in contra unui major sau inaintea pronuntarii interdictiei.



----------

*) Urmarirea.



ART. 1828

Creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu-i sunt ipotecate decat la cazul cand bunurile ce-i sunt ipotecate nu ajung spre plata creantei sale. (Cod civil 1746, 1824, 1830).

ART. 1829

Vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv, afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatatiune.

Vanzarea se urmareste inaintea judecatoriei in a carei raza teritoriala se gaseste centrul exploatatiunii sau in lipsa unui asemenea centru, partea bunurilor ce prezinta cel mai mare venit. (Cod civil 1813, 1830).

ART. 1830

Daca bunurile ipotecate creditorului si bunurile ce nu-i sunt ipotecate sau bunurile situate in diferite raze teritoriale fac parte din una si aceeasi exploatatiune, vanzarea unuia si altora se va urmari la un loc, daca o cere debitorul. (Cod civil 1812, 1829).

ART. 1831

Daca debitorul justifica, prin contracte de arenda autentice, ca venitul curat al imobilelor sale pe timp de un an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei dobanzilor si cheltuielilor si daca el da delegatie creditorului de a percepe acel venit, judecatoria poate suspenda urmaririle, care urmariri pot fi insa continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei. (Cod civil 1101, 1132).

ART. 1832

Vanzarea silita a imobilelor nu poate fi provocata si urmarita decat in virtutea unui titlu autentic si executoriu pentru o datorie certa si lichida.

Daca datoria consista in sume nelichidate, urmaririle sunt valabile, dar adjudecarea nu se va putea face decat dupa lichidare.

ART. 1833

Cesionarul unui titlu executor nu poate urmari expropriatiunea decat dupa significatiunea*) facuta debitorului despre cesiunea titlului. (Cod civil 780, 1106, 1393, 1394, 1744).



------------

*) Notificarea, potrivit art. 1393 Cod civil.



ART. 1834

Adjudecarea nu se poate face decat dupa o sentinta definitiva in ultima instanta sau trecuta in putere de lucru judecat.

ART. 1835

Urmaririle nu pot fi anulate sub pretext ca creditorul ar fi inceput a cere urmarire pentru o suma mai mare decat ceea ce este datorita.

ART. 1836

Orice urmarire de expropriatiune trebuie sa fie precedata de o somatie*) de plata, facuta din partea creditorului, debitorului in persoana sau mandatarului sau.



----------

*) Comandament.



Titlul XX

DESPRE PRESCRIPTIE





-----------

*) Dispozitiile titlului XX (art. 1837 si urm.), precum si celelalte dispozitii din Codul civil privitoare la prescriptia extinctiva a dreptului la actiune avand un obiect patrimonial, au fost implicit abrogate prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare, si anume in masura determinata prin art. 25 si art. 26 ale acestui decret.

Urmeaza a se avea in vedere art. 21 din Decretul nr. 167/1958 care prevede ca dispozitiile acestui act normativ nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatiune, servitute si superficie.



CAP. 1

Dispozitii preliminare



ART. 1837

Prescriptia este un mijloc de a dobandi proprietatea sau de a se libera de o obligatie, sub conditiile determinate prin aceasta lege. (Cod civil 645, 1094, 1200, 1800, 1887, 1888).

----------

A se vedea, de asemenea, Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 1).



ART. 1838

Nu se poate renunta la prescriptie decat dupa implinirea ei. (Cod civil 965, 1839).

ART. 1839

Renuntarea la prescriptie este sau expresa sau tacita.

Renuntarea tacita rezulta dintr-un fapt care presupune delasarea dreptului castigat.

ART. 1840

Cel ce nu poate instraina nu poate renunta la prescriptie. (Cod civil 946, 948, 1306, 1536).

ART. 1841

In materie civila, judecatorii nu pot aplica prescriptia daca cel interesat nu va fi invocat acest mijloc.



-----------

Potrivit celor aratate in nota de la Titlu XX (art. 1837 si urm.) - cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva - a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 18).



ART. 1842

Prescriptia poate fi opusa in cursul unei instante pana in momentul cand Curtea de Apel va pronunta definitiva sa decizie, asupra careia nu mai poate reveni dupa lege, afara numai de cazul cand cel in drept a o opune ar trebui sa se prezume, dupa imprejurari, ca a renuntat la dansa.



-----------

A se vedea nota de la art. 1841.



ART. 1843

Creditorii si orice alta persoana interesata pot sa opuna prescriptia castigata debitorului sau codebitorului lor, ori proprietarului, chiar si daca acel debitor, codebitor sau proprietar renunta la dansa. (Cod civil 562, 699, 974).

ART. 1844

Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert. (Cod civil 476, 963, 1310).



----------

Imprescriptibilitatea prevazuta de art. 1844 se refera la bunurile care fac parte din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.



ART. 1845

Statul, stabilimentele publice si comunale, in ceea ce priveste domeniul lor privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si, ca si acestia, le pot opune.



---------

A se vedea si art. 41 alin. (2) din Constitutia Romaniei din 1991.



CAP. 2

Despre posesiunea ceruta pentru a prescrie



ART. 1846

Orice prescriptie este fondata pe faptul posesiunii.

Posesiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru. (Cod civil 485, 486, 487, 1847 si urm., 1909).



----------

Cu privire la ocrotirea posesiunii, a se vedea art. 674 - 676 Cod procedura civila.



ART. 1847

Ca sa se poate prescrie, se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar, dupa cum se explica in urmatoarele articole. (Cod civil 1853, 1854, 1863).

ART. 1848

Posesiunea este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale. (Cod civil 1847, 1850).

ART. 1849

Posesiunea este intrerupta prin modurile si dupa regulile prescrise in articolele 1863 - 1973. (Cod civil 1847).

ART. 1850

Comunitatea si neintreruperea posesiunii sunt dispensate de proba din partea celui ce invoca prescriptia, in acest sens ca, posesorul actului care probeaza ca a posedat intr-un moment dat mai inainte, este presupus ca a posedat in tot timpul intermediar, fara insa ca aceasta sa impiedice proba contrarie. (Cod civil 1200, 1202, 1847).

ART. 1851

Posesiunea este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. (Cod civil 953, 955, 1847, 1900).

ART. 1852

Posesiunea este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca. (Cod civil 1847).

ART. 1853

Actele ce exercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, in puterea destinatiei legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.

Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia, prin simpla ingaduinta a proprietarului sau.

ART. 1854

Posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a inceput a poseda pentru altul. (Cod civil 1200, 1202, 1850, 1853).

ART. 1855

Cand posesorul a inceput a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie. (Cod civil 1200, 1202, 1850, 1853).

ART. 1856

Posesiunea viciata prin vreuna din cauzele aratate in art. 1847 devine posesiune utila, indata ce acel viciu inceteaza in vreun mod oarecare. (Cod civil 953, 955 si urm., 1847, 1900).

ART. 1857

Posesorul care poseda nu sub nume de proprietar nu poate sa schimbe el insusi, fie prin sine singur, fie prin alte persoane interpuse, calitatea unei asemenea posesiuni. (Cod civil 1855).

ART. 1858

Posesiunea care se exercita nu sub nume de proprietar, nu se poate schimba in posesiune utila, decat prin vreunul din urmatoarele patru moduri:

1. cand detinatorul lucrului primeste cu buna-credinta de la o a treia persoana, alta decat adevaratul proprietar, un titlu translativ de proprietate in privinta lucrului ce detine;

2. cand detinatorul lucrului neaga dreptul celui de la care tine posesiunea prin acte de rezistenta la exercitiul dreptului sau;

3. cand detinatorul stramuta posesiunea lucrului, printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate, la altul care este de buna-credinta;

4. cand transmisiunea posesiunii din partea detinatorului la altul se face printr-un act cu titlu universal, daca acest succesor universal este de buna-credinta. (Cod civil 1855, 1857, 1859, 1861).

ART. 1859

In toate cazurile cand posesiunea aceluiasi lucru trece pe rand in mai multe maini, fiecare posesor incepe, in persoana sa, o noua posesiune, fara a distinge daca stramutarea posesiunii s-a facut in mod singular*) sau universal, lucrativ sau oneros. (Cod civil 1858, 1860, 1861).



---------

*) Cu titlu particular.



ART. 1860

Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescriptia, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea autorului sau. (Cod civil 653, 1859 si urm.).

ART. 1861

Dispozitiile celor doua articole precedente nu deroga la cele prescrise prin articolul 1858, in ultimul sau alineat. (Cod civil 1859, 1860).

ART. 1862

Daca viciul posesiunii consista in discontinuitatea, in interuptiunea sau in precaritatea sa, oricine are interes ca sa nu fie prescriptia implinita il poate opune.

Daca clandestinitatea si tulburarea posesiunii sunt vicii numai relative si nu pot fi, prin urmare, opuse decat numai de cei in privinta carora posesiunea a avut asemenea caracter. (Cod civil 1847, 1853 si urm.).



CAP. 3

Despre cauzele care intrerup sau care suspenda cursul prescriptiei



Sectiunea I

Despre cauzele care intrerup prescriptia



-------------

Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva - a se vedea prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 16 si 17 care reglementeaza intreruperea cursului prescriptiei).



ART. 1863

Prescriptia poate fi intrerupta sau in mod natural sau in mod civil. (Cod civil 1847, 1864 si urm.).

ART. 1864

Este intrerupere naturala:

1. cand posesorul este si ramane lipsit, in curs mai mult de un an, de folosinta lucrului, sau de catre vechiul proprietar sau de catre o a treia persoana;

2. cand lucrul este declarat neprescriptibil in urmarea unei transformari legale a naturii sau destinatiei sale. (Cod civil 1863).

ART. 1865

Intreruperea civila se opereaza:

1. printr-o cerere facuta in judecata, fie introductiva de instanta*) sau numai incidenta intr-o instanta deja inceputa;

2. printr-un act incepator de executare, precum sechestrul (saisie) sau cererea executiei unui titlu carui legea recunoaste puterea executorie;

3. prin recunoasterea de catre debitor sau posesor a dreptului celui in contra carui prescrie. (Cod civil 1905).



---------

*) Cerere de chemare in judecata.



ART. 1866

Efectele intreruperii prescriptiei prin vreunul din modurile naturale sunt absolute; intreruperea civila, afara de exceptiile cuprinse in articolele 1872 si 1873 si altele asemenea, nu foloseste decat celuia ce o face si nu vatama decat celui contra carui se face. (Cod civil 1864, 1867 si urm.).

ART. 1867

Intreruperea, fie civila, fie naturala, sterge cu totul orice prescriptie inceputa inaintea sa; in nici un caz acea prescriptie nu mai poate fi continuata. Posesorul sau debitorul pot incepe o noua prescriptie dupa ce actele constitutive de intrerupere inceteaza, conform naturii lor si regulilor aci mai jos stabilite. (Cod civil 1864, 1866, 1868).

ART. 1868

Cererea facuta in judecata nu va putea intrerupe prescriptia decat daca va fi incuviintata de judecatorie prin hotarare de nerevocabila autoritate.

In cazul acesta nici o prescriptie nu poate curge de la formarea cererii in judecata si pana la pronuntarea unei asemenea hotarari. (Cod civil 1870, 1871).

ART. 1869

Daca cel ce a format cererea in judecata lasa sa se perime acea actiune a sa prin nelucrare; daca se dezista de acea cerere pentru oricare alt motiv, afara de nulitati de forma sau de necompetinta instantei catre care a fost facut, nici o intrerupere de prescriptie nu poate fi. (Cod civil 1865, 1868, 1870).



----------

Cu privire la perimare a se vedea art. 248 - 254 Cod procedura civila, iar cu privire la renuntare, a se vedea art. 246 - 247 Cod procedura civila.



ART. 1870

Cererea in judecata intrerupe prescriptia, dupa regulile cuprinse in articolul 1868 si 1869, chiar in cazul cand este adresata la o instanta judecatoreasca necompetenta si chiar daca este nula pentru lipsa de forme. (Cod civil 1868, 1869, 1871).

ART. 1871

In cazurile prevazute in articolul precedent, prescriptia nu va fi intrerupta decat daca cel interesat va fi facut, mai inainte de hotarare de peremtiune*) ce ar putea fi pronuntata in contra sa, o noua cerere in buna si cuvenita forma, si daca aceasta dupa urma cerere se va fi incuviintat, dupa cum se arata la articolul 1868. (Cod civil 1870).



----------

*) Perimare.



-----------

Art. 1871 a fost modificat implicit ca urmare a modificarii regulilor din Codul de procedura civila privitoare la perimare, potrivit carora perimarea opereaza de drept.



ART. 1872

Intreruperea civila a prescriptiei, facuta in contra unuia din debitorii solidari, are efect in contra tuturor celorlalti codebitori ai sai.

Intreruperea civila facuta in contra unuia din mostenitorii unui debitor solidar nu are efect in contra celorlalti comostenitori, chiar daca creanta ar fi ipotecara, daca obligatia nu este nedivizibila. Asemenea intrerupere nu are efect in contra codebitorilor debitorului defunct, decat in masura partii de obligatie a mostenitorului contra carui s-a facut intreruperea.

Spre a intrerupe prescriptia in contra acelor codebitori, trebuie o intrerupere facuta in contra tuturor mostenitorilor debitorului defunct. (Cod civil 742, 1036 si urm., 1045, 1057, 1062, 1873).

ART. 1873

Intreruperea civila a prescriptiei, facuta in contra debitorului principal, are efecte si in contra cautiunii.

Intreruperea facuta in contra cautiunii nu poate opri cursul prescriptiei datoriei principale. (Cod civil 1652 si urm., 1679 si urm.).



Sectiunea II

Despre cauzele care suspenda cursul prescriptiei



-----------

Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) - cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva - a se vedea prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 13 - 15 care reglementeaza suspendarea cursului prescriptiei).



ART. 1874

Suspendarea opreste cursul prescriptiei pe timpul cit dureaza fara insa a o sterge pentru timpul trecut. (Cod civil 1875 si urm.).

ART. 1875

Prescriptia curge in contra oricarei persoane care n-ar putea invoca o exceptie anume stabilita prin lege. (Cod civil 1876 si urm.).

ART. 1876

Prescriptia nu curge in contra minorilor si interzisilor, afara de cazurile determinate prin lege. (Cod civil 1900 si 1908).

ART. 1877

Prescriptia curge in contra femeii maritate in privinta averii sale parafernale, chiar si daca aceea se afla sub administratia barbatului, cu rezerva insa, pentru cazul acesta, de actiune recursorie a femei in contra barbatului.



---------

Dispozitiile art. 1877 si 1878 au fost abrogate implicit prin reglementarea Codului familiei (art. 30-36), care a instituit intre soti regimul legal al bunurilor comune, de la care nu se poate deroga prin conventii.



ART. 1878

Prescriptia nu curge pe cat timp tine casatoria, in contra femeii maritate, in privinta imobilelor dotale care n-au fost declarate alienabile prin contractul de casatorie, decat, daca va fi inceput a curge mai inainte de casatorie, sau din momentul separatiei patrimoniilor, conform articolelor 1256 - 1270, oricare ar fi epoca in care a inceput posesiunea.



-----------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 1877).



ART. 1879

(Abrogat prin Legea din 20 aprilie 1932 pentru ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate).

ART. 1880

Nu este asemenea supusa prescriptiei, pe cat timp tine casatoria nici o actiune a femeii care ar putea sa se rasfranga cumva in contra barbatului, de ar fi exercitata de femeie contra unei a treia persoane.



----------

Dispozitia art. 1880 a fost abrogata implicit prin dispozitiile art. 16, 21 si 105 din Constitutia R.P.R. din 13 aprilie 1948, care a stabilit egalitatea in fata legii, fara deosebire de sex.



ART. 1881

Prescriptia nu curge intre soti, pe cat timp tine casatoria. (Cod civil 1882 si urm.).



-----------

A se vedea si dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 14 alin. ultim).



ART. 1882

Prescriptia nu curge contra mostenitorului beneficiar in respectul*) creantelor sale asupra succesiunii.

Ea nu curge in contra succesiunii, nici in privinta creantelor, nici in privinta drepturilor reale. (Cod civil 713, 1883).



-----------

*) In privinta.



ART. 1883

Regulile prescrise prin articolul precedent se aplica si la prescriptia dintre administratorul legal al averii unei persoane si acea persoana, precum dintre o succesiune vacanta si persoana numita curator al ei. (Cod civil 1882).



----------

1. Notiunea de succesiune vacanta la care se refera art. 1883 era reglementata prin art. 724-727, care au incetat de a mai avea aplicare (a se vedea si notele de la articolele corespunzatoare), prin intrarea in vigoare a Decretului nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala - Buletinul Oficial nr. 2 din 22 ianuarie 1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 7 decembrie 1960. In temeiul art. 26 din acest decret, notarul de stat elibereaza certificat ca succesiunea este vacanta, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege; in acest caz, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului si nu mai pot exista, prin urmare, raporturi intre mostenire si curator.

Ulterior, Decretul nr. 40/1953 a fost abrogat prin Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

2. A se vedea si dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 14).



ART. 1884

Prescriptia curge atat in folosul cat si in contra unei succesiuni vacante, chiar si daca n-are curator, si chiar in timpul termenelor de trei luni pentru facerea inventarului si de 40 zile pentru deliberare. (Cod civil 706 si urm.).



---------

A se vedea, de asemenea, nota de la art. 1883.



ART. 1885

Prescriptia unei creante conditionale sau cu termen nu poate incepe decat din momentul cand s-a implinit conditia sau a expirat termenul.

Actiunile reale ale creditorului sau proprietarului sunt, prin exceptie, supuse prescriptiei in folosul celui ce detine lucrul, chiar si mai inainte de realizarea conditiilor, sau de expirarea termenelor la care acele actiuni pot fi subordonate. (Cod civil 1017, 1022, 1337).



---------

Cu privire la prescriptia drepturilor sub conditie suspensiva sau cu termen suspensiv, a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 7 alin. 3).



CAP. 4

Despre timpul cerut pentru a prescrie



Sectiunea I

Dispozitii generale



ART. 1886

Nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de stingere.



----------

A se vedea dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 7 alin. 1 si 2, art. 8, 10, 11 si 12).



ART. 1887

Termenul prescriptiei se calculeaza pe zile, si nu pe ore. Prin urmare ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel calcul. (Cod civil 1888, 1889).

ART. 1888

Ziua se imparte in 24 ore. Ea incepe la miezul noptii si se fineste la miezul noptii urmatoare.

ART. 1889

Prescriptia nu se socoteste castigata, decat dupa implinirea celei de pe urma zile a termenului defipt prin lege.



----------

A se vedea si dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 19).



Sectiunea II

Despre prescriptia de 30 de ani



ART. 1890

Toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta. (Cod civil 557, 565, 639, 645, 700, 840, 1091).



-----------

1. Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) - cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva - a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 3 si 6).

2. Potrivit Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare, art. 22, impozitele si taxele datorate statului, contributia pentru asigurari sociale, precum si primele de asigurare datorate in temeiul asigurarilor prin efectul legii, raman supuse dispozitiilor privitoare la prescriptie din legile speciale.

3. Cu privire la campul de aplicare al dispozitiei art. 1890, a se vedea nota de la art. 1844 si 1845.

4. A se vedea, de asemenea, Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996 (art. 37).

5. Depunerile C.E.C. sunt imprescriptibile, potrivit art. 24 din Hotararea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii si Consemnatiuni, publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 22 octombrie 1996.

6. A se vedea si nota de la art. 1853.



ART. 1891

Instantele incepute si delasate se vor prescrie, in lipsa de cerere de premtiune, prin 30 ani socotiti de la cel dupa urma act de procedura, oricare ar fi termenul de prescriptie al actiunilor in urma carora se vor fi inceput acele instante.



---------

1. Dispozitia art. 1891 a fost implicit modificata prin Legea nr. 394 din 23 iunie 1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala care, prin art. 64, a instituit perimarea de plin drept.

2. A se vedea, de asemenea, nota 1 de la art. 1890.



ART. 1892

Renditele sau creantele ale caror capete*) nu sunt niciodata exigibile si care produc in folosul creditorului interese periodice*) sau in perpetuu**) sau pe viata, se prescriu prin 30 ani incepand de la data titlului lor constitutiv.



----------

*) Capital.

**) Venituri periodice.

***) Rente perpetue.



----------

A se vedea nota 1 de la art. 1890, precum si dispozitia art. 12 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.



ART. 1893

Dupa 28 ani de la data titlului constitutiv sau a celui de pe urma titlu, debitorul poate fi constrans sa procure un nou titlu creditorului sau reprezentantilor sai.



----------

A se vedea nota de la art. 1892.



ART. 1894

Regulile prescriptiei relative la alte obiecte decat cele cuprinse in acest titlu si care sunt expuse la locurile respective din acest codice exclud aplicarea dispozitiilor acestui titlu in toate cazurile cand sunt contrarii lor. (Cod civil 557, 619, 623 si urm., 639 si urm., 700, 722, 783, 789, 833, 840, 931, 1334, 1359, 1512, 1800 pct. 4, 1901).



Sectiunea III

Despre prescriptiile de 10 pana la 20 de ani



ART. 1895

Cel ce castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul, si prin douazeci de ani daca locuieste afara din acea circumscriptie. (Cod civil 486, 487, 1896).



----------

1. A se vedea, de asemenea, Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 27, art. 28 alin. 1 si art. 29); a se vedea, in legatura cu aplicabilitatea acestui act normativ si art. 72 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.

2. Cu privire la determinarea campului de aplicare al dispozitiilor art. 1895, a se vedea si nota de la art. 1844).



ART. 1896

Daca adevaratul proprietar a locuit, in diferite timpuri, in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul, si afara dintr-insa, prescriptia se va completa adaugandu-se, la anii de prezenta, un numar de ani de absenta indoit decat cel ce lipseste la anii de prezenta pentru ca sa fie zece.

ART. 1897

Justa cauza este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc.

Un titlu nul nu poate servi de baza prescriptiei de 10 pana la 20 ani.

Un titlu anulabil nu poate fi opus posesorului care a invocat prescriptia de 10 pana la 20 ani, decat de cel ce ar fi avut dreptul de a cere anularea sa, sau de reprezentantii dreptului sau, daca posesorul n-a cunoscut cauza anulabilitatii. (Cod civil 1858, 1895).

ART. 1898

Buna-credinta este credinta posesorului ca, cel de la care a dobandit imobilul, avea toate insusirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea.

Este destul ca buna-credinta sa fi existat in momentul castigarii imobilului.

ART. 1899

Justa cauza trebuie sa fie totdeauna probata de cel ce invoca prescriptia de 10 pana la 20 ani.

Buna-credinta se presupune totdeauna si sarcina probei cade asupra celui ce aleage rea-credinta. (Cod civil 486, 487, 960).

ART. 1900

Actiunea pentru nulitatea sau pentru stricarea unei conventii, se prescrie prin 10 ani, in toate cazurile cand legea nu dispune altfel.

Aceasta prescriptie nu incepe a curge, in caz de violenta, decat din ziua cand violenta a incetat; in caz de eroare sau de dol, din ziua cand eroarea sau dolul s-a descoperit; pentru actele facute de femei maritate neautorizate, din ziua desfacerii casatoriei; in contra minorilor din ziua majoritatii, iar in respectul*) interzisilor din ziua cand s-a ridicat interdictia. (Cod civil 790, 799, 953 si urm., 1157, 1837 si urm., 1895 si urm., 1903).



------------

*) In privinta.



-------------

1. Potrivit celor aratate in nota de la Titlul XX (art. 1837 si urm.) - cu privire la abrogarea implicita a dispozitiilor din Codul civil referitoare la prescriptia extinctiva - a se vedea Decretul nr. 167/1958, privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 2, 3 si art. 9).

2. Partea din cuprinsul art. 1900 alin. 2: "pentru actele facute de femei maritate neautorizate, din ziua desfacerii casatoriei", a fost abrogata implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.

3. A se vedea, de asemenea, Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 36); a se vedea, in legatura cu aplicabilitatea acestui act normativ si art. 72 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996.



ART. 1901

Orice actiune a minorului contra tutorelui, relativa la faptele tutelei, se prescrie prin 10 ani, incepand de la majoritatea sa. (Cod civil 1890).



----------

Dispozitia art. 1901 a fost implicit modificata prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 3 si 14).



ART. 1902

Dupa 10 ani, arhitectii intreprinzatorii de lucrari sunt desarcinati de raspunderea la care sunt supusi pentru stricaciunea in tot sau in parte a constructiei, prin viciile de construire sau prin viciile pamantului. (Cod civil 1483).



----------

1. Dispozitia art. 1902 a fost implicit modificata prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 3).

2. A se vedea si dispozitiile Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii, publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 24 ianuarie 1995.



Sectiunea IV

Despre cateva prescriptii particulare



------------

In afara de prescriptiile prevazute in aceasta sectiune, urmeaza a se mai vedea:

- Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 37); a se vedea, in legatura cu aplicabilitatea acestui act normativ, si art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996;

- Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996;

- Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 4, 5, 9 si 11);

- Codul aerian - Ordonanta Guvernului nr. 29/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 208 din 28 august 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 335 din 31 iulie 2000;

- Codul familiei - Legea nr. 4/1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 52, 55 si 60);

- Decretul nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare (art. 23 si 24);

- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii, publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 24 ianuarie 1995;

- Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999 (art. 32^29);

- Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 148 din 14 noiembrie 1968, cu modificarile ulterioare (art. 13, 14);

- Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificarile ulterioare (art. 98 si urm.);

- Ordonanta Guvernului nr. 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase, publicata in Monitorul Oficial nr. 421 din 1 septembrie 2000 (art. 11);

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr. 3 din 13 ianuarie 1997, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 231 din 24 noiembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 612 din 29 noiembrie 2000.



ART. 1903

Actiunea maistrilor si institutorilor de stiinte sau de arte, pentru lectiile ce dau cu luna;

a ospatarilor si gazduitorilor, pentru nutrirea si locuirea ce procura, si a oamenilor cu ziua, pentru plata zilelor, a materiilor de dansii procurate si a simbriilor;

se prescriu prin sase luni. (Cod civil 1905, 1908).



--------

1. Dispozitiile art. 1903 au fost modificate implicit prin dispozitiile Codului muncii din 8 iunie 1950.

2. A se vedea si dispozitiile Codului muncii - Legea nr. 10, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972 (art. 176).



ART. 1904

Actiunea medicilor, chirurgilor si a apotecarilor, pentru vizite, operatii si medicamente;

a negutatorilor, pentru marfele ce vand la particularii care nu sunt negutatori;

a directorilor de pensionate, pentru pretul pensiunii scolarilor lor, si a altor maistri, pentru pretul uceniciei;

a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor;

se prescriu printr-un an. (Cod civil 1905, 1908).



---------

Cu privire la alin. 4 din art. 1904, a se vedea art. 176 din Codul muncii.



ART. 1905

Prescriptia in cazurile mai sus aratate se va implini, chiar daca ar urma serviciile, lucrarile si predarile acolo mentionate.

Ea nu inceteaza de a curge decat cand s-a incheiat socoteala, s-a dat un bilet sau adeverinta, ori s-a format cerere in judecata. (Cod civil 1865, 1903, 1906, 1908).

ART. 1906

Cu toate acestea, cei carora vor fi opuse aceste prescriptii pot dovedi, prin orice mijloace, ca plata este inca datorata.



---------

Textul art. 1906 este publicat astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Codul civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 Cod comercial - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.



ART. 1907

Veniturile renditelor perpetue sau pe viata;

prestatiunile periodice ale pensiunilor alimentare, chiriile caselor si arenzile bunurilor rurale;

dobanzile sumelor imprumutate si in genere tot ce se plateste cu anul sau la termene periodice mai scurte;

se prescriu prin cinci ani. (Cod civil 1429, 1587, 1639, 1908).



----------

In prezent, termenul prescriptiei dreptului la actiune cu privire la obligatiile prevazute de art. 1907 este stabilit prin Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 3).



ART. 1908

Prescriptiile prezentei sectiuni curg in contra minorilor si interzisilor, ramanand acestora recurs in contra tutorilor lor. (Cod civil 1711).



----------

Cu privire la curgerea prescriptiei impotriva celor lipsiti de capacitatea de exercitiu, a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva (art. 14 alin. 2).



ART. 1909

Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp.

Cu toate acestea, cel ce a pierdut sau cel carui s-a furat un lucru, poate sa-l revendice in curs de trei ani, din ziua cand l-a pierdut sau cand i s-a furat, de la cel la care-l gaseste, ramanand acestuia recurs in contra celui de la care il are. (Cod civil 472, 485, 972, 1156, 1598, 1730, 1751, 1846, 1910).



----------

Cu privire la determinarea campului de aplicare al art. 1909, a se vedea nota de la art. 1844. Pentru considerentele acolo aratate - in ce priveste prescriptia - dispozitia art. 1909 nu este aplicabila bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului si unitatilor administrativ-teritoriale.



ART. 1910

Daca posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumparat la balci sau la targ, sau la o vindere publica, sau de la un negutator care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate sa ia lucrul inapoi decat intorcand posesorului pretul ce l-a costat.

ART. 1911

Prescriptiile incepute la epoca publicarii acestui codice se vor regula dupa legile cele vechi.



DISPOZITII GENERALE



ART. 1912

Codicii Domnilor Calimach si Caragea, si orice alte legi civile anterioare, ordonantele domnesti si instructiunile ministeriale din ambe Principatele Unite, sunt abrogate in tot ce nu este conform regulilor prescrise in prezentul codice.

ART. 1913

Acest codice civil se va pune in lucrare la 1 iulie anul 1865.



---------

Prin Decretul din 2 iulie 1865, punerea in aplicare a Codului civil a fost amanata pentru data de 1 decembrie 1865.



ART. 1914

Fiica dotata inaintea promulgarii acestei legi, de voieste a veni la o ereditate deschisa in urma promulgarii acestei legi, va fi obligata a reporta dota.



--------
 
Top Bottom